Rectificare bugetară: Deficitul va fi modificat de la 1,9% la 2,25% din PIB

Economica.net
23 08. 2012
euro__leu__lei__bani_91109100

Rectificarea bugetară a fost agreată cu Fondul Monetar Internaţional şi, potrivit Consiliului Fiscal, noile ţinte sunt în concordanţă cu prevederile Legii 291/2011 privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în strategia fiscal-bugetară, scrie Agerpres.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că la rectificarea de buget de joi cei mai mulţi bani vor fi alocaţi pentru asigurarea plăţilor reprezentând rambursările de pensii şi pentru plata însoţitorilor persoanelor cu handicap.

„Problema este la prioritizare. (…) Sper ca mâine să aprobăm, să rezolvăm câteva dintre problemele cele mai grave moştenite – banii pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, câteva dintre echilibrările pentru reducerea arieratelor, adică datoriile pe care autorităţile locale le au la diverşi furnizori, problema finanţării sănătăţii, pentru că în bugetul aprobat în decembrie, anul trecut, banii pentru sănătate se termină prin septembrie”, a afirmat premierul, prezent la o dezbatere a Ministerului de Interne pe probleme legate de administraţia locală.

Şeful Executivului a susţinut că, aşa cum a promis la momentul preluării guvernării, doreşte să pună exact „pe masă” cu toţi partenerii câţi bani sunt, care sunt restricţiile existente, prima fiind respectarea a ceea ce s-a stabilit cu FMI şi cu Comisia Europeană şi cum vor fi împărţiţi aceşti bani, destul de puţini.

Majorarea proiecţiei veniturilor bugetare se datorează pe de-o parte performanţei mai bune a veniturilor din impozitul pe venit şi salarii înregistrată la finele primului semestru al anului, această categorie de venituri fiind revizuită ascendent cu 1,96 miliarde lei, precum şi a încasărilor din alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii, ca urmare a implementării taxei clawback (plus 907 milioane lei), dar şi pe de altă parte unui plus de venituri din TVA (plus 2,37 miliarde lei), generat în cea mai mare parte de implementarea unei scheme de stingere ‘în lanţ’ de tip swap a arieratelor bugetare.

Conform acestei scheme, 2,26 miliarde lei vor fi transferaţi din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat astfel încât în final aceste transferuri să conducă la stingerea unor obligaţii restante către buget, efectul schemei fiind unul neutru asupra deficitului bugetar.

Excluzând impactul schemelor de compensare, veniturile bugetare sunt previzionate a scădea cu 1,64 miliarde de lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor nefiscale (-1,39 miliarde lei), veniturilor din accize (-0,8 miliarde lei), veniturilor din capital (-0,58 miliarde lei) dar şi a diminuării semnificative a sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate (-1,86 miliarde lei).

Majorarea cheltuielilor totale cu 3,07 miliarde lei reflectă, pe de o parte, impactul schemei de stingere ‘ în lanţ’ de tip swap mai sus menţionate (2,26 miliarde lei, cu impact la nivelul capitolelor de cheltuieli ‘alte transferuri’ – 712 milioane lei, ‘transferuri între unităţi ale administraţiei publice’ – 850 milioane lei, ‘cheltuieli de capital’ – 450 milioane lei, ‘bunuri şi servicii’ – 250 milioane lei), iar pe de altă parte, suplimentarea cheltuielilor totale cu 807 milioane lei.

Această din urmă majorare este localizată în principal la nivelul cheltuielilor de personal (+1,15 miliarde lei) pentru a permite o nouă etapă de recuperare a reducerilor salariale din sectorul bugetar operate în 2010, la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+1,037 miliarde lei, alimentate pe partea de venituri bugetare in principal din taxa de clawback) motivată în principal de plata arieratelor din sectorul sanitar, la nivelul cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a creşterii costurilor de finanţare şi a deprecierii leului (+1 miliard de lei) dar şi alocări suplimentare către fondul de rezervă (plus 332 milioane lei).

Reduceri de cheltuieli sunt previzionate în principal la nivelul categoriei ‘Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare’ (-772 milioane lei), în timp ce cheltuielile de capital şi ‘alte transferuri’, nete de impactul schemelor de compensare sunt diminuate cu 196 milioane lei şi respectiv 1,156 miliarde lei.

În cadrul bugetului general consolidat, la bugetul de stat proiectul de rectificare prevede că veniturile pe anul 2012 se diminuează cu 2,158 miliarde lei (0,4% din produsul intern brut), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, se diminuează cu suma de 753,8 milioane lei (0,12% din produsul intern brut). Reducerea cheltuielilor bugetului de stat se acoperă, în principal, prin anularea sumelor reţinute de 10% din bugetul aprobat, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea privind finanţele publice nr.500/2002. Conform legii, ordonatorii principali de credite repartizează la începutul anului creditele bugetare, după reţinerea unui cuantum de 10% din sumă. Această sumă reţinută este repartizată în semestrul al II-lea al anului, după analizarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

Cheltuielile de personal cresc cu 648,0 milioane lei ( 0,1% din produsul intern brut), în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar, cheltuielile cu dobânzile se majorează cu 862,1 milioane lei ( 0,1% din produsul intern brut), ca urmare a modificării indicatorilor macroeconomici şi a majorării deficitului bugetar de la 1,9% din produsul intern brut estimat iniţial la 2,2% din produsul intern brut, iar cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se diminuează cu 1,421 miliarde lei (0,2% din PIB).

Cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice va fi majorat cu 7,4% începând cu data de 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.

Impactul aplicării măsurii de majorare a salariilor bugetarilor cu 8% din iunie 2012 şi cu 7,4% din decembrie 2012 asupra cheltuielilor bugetare este estimat pentru anul în curs la 1,525 miliarde lei (0,3% din produsul intern brut).

De asemenea, impactul măsurii reparatorii de restituire a sumelor reţinute pensionarilor în primele patru luni ale anului, ca şi contribuţii de asigurări de sănătate, este de 1,299 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB.