Conform proiectului, publicat marţi dimineaţa pe site-ul MFP, în cazul veniturilor, influenţa se reflectă în principal pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit plus 1,608 miliarde lei, ca urmare a unor măsuri asumate de ANAF, dar şi a unei colectări mai bune a impozitului pe profit de la bănci; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice plus 86,2 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice plus 130,8 milioane lei; impozite şi taxe pe proprietate plus 352,9 milioane lei, ca urmare a introducerii în buget a veniturilor estimate din taxa pe activele bancare.
Taxa pe valoarea adăugată va fi menţinută la nivelul programului de la lege, ca urmare a măsurilor întreprinse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în vederea creşterii gradului de colectare şi conformare, dar şi a efectelor măsurii de restructurare financiară, cu minus 2,9 miliarde lei reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale, precizează Nota de fundamentare a proiectului.
Accize – este prevăzut un plus de 481,7 milioane lei, ca urmare a majorării accizei totale pentru ţigarete şi a introducerii băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate, iar la alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii un plus de 271,5 milioane lei.
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi este prevăzut un minus de 65,2 milioane lei, la impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale un plus de 67,3 milioane lei, la contribuţii de asigurări sociale un plus de 79,8 milioane lei, la venituri nefiscale un plus de 1,495 miliarde lei.
Sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 sunt în scădere cu 1,155 miliarde lei, în timp ce alte sume primite de la UE pentru programe operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă sunt în creştere cu 1,8 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului de stat anul 2019 se majorează, pe sold, cu suma de 285,7 milioane lei, influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat fiind: cheltuielile de personal se diminuează cu 136,5 milioane lei; cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 88 milioane lei; cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 381,3 milioane lei; transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1,345 miliarde lei; alte transferuri se majorează cu 1,222 miliarde lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 170,9 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 421,4 milioane lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 scad cu 1,867 miliarde lei; alte cheltuieli cresc cu 62,3 milioane lei; fondurile de rezervă se majorează cu 566,4 milioane lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 59,9 milioane lei; cheltuielile de capital scad cu 32,3 milioane lei; rambursările de credite externe şi interne cresc cu 70,6 milioane lei.
În ceea ce priveşte veniturile bugetului general consolidat, acestea se majorează, pe sold, cu suma de 3,752 miliarde lei.
Astfel, bugetele componente ale bugetului general consolidat care înregistrează majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2,251 miliarde lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3,719 miliarde lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei. Diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1,442 miliarde lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 3,959 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la nivelul de 2,76% din PIB cât s-a stabilit iniţial, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.