Rectificarea bugetară, în mare parte, doar pe hârtie

La o citire mai atentă a notei de fundamentare și a anexelor de pe website-ul Ministerului de Finanțe, rectificarea ridică, însă, câteva semne de întrebare, atât despre sumele alocate la această rectificare, cât și despre „economiile” ministerelor, cum sunt numite în comunicatul de presă sumele neutilizate.

Să analizăm mai întâi ministerele „câștigătoare” în urma rectificării, pentru că ar urma să primească cei mai mulți bani.

Boala nu stă pe loc, așteptând rectificarea bugetară

Sănătatea primește 2,2 miliarde de lei, în credite de angajament, pentru a semna un nou contract cost-volum pentru tratamentul hepatitei. Foarte bine, am zis la o primă citire! Să se aloce bani la Sănătate! E prioritatea acestui Guvern și ar trebui să fie prioritatea oricărui Guvern! Evident că vrem să avem un nou contract cu pentru tratamentele bolnavilor de hepatită! Însă, la o analiză un pic mai atentă, lucrurile sunt un pic mai complicate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să semneze un contract pentru tratamentul hepatitei C pana la sfârșitul anului, altfel, acest credit de angajament acordat, nu are nicio valoare. Practic, dacă acest contract nu este semnat până la sfârsitul anului curent, Ministerul Sănătății va fi nevoit să solicite finanțare în cadrul bugetului care va fi construit pentru anul 2017. Problema este că, deși se știe ca vechiul contract pentru tratamentul hepatitei C a expirat, CNAS nu s-a preocupat din vreme pentru a demara procedurile de negociere cu furnizorii pentru încheierea unui nou contract. Procedurile pentru încheierea vechiului contract cost-volum au durat aproximativ 3 luni, conform CNAS, deci, este puțin probabil ca noul contract să se semneze până la finalul anului 2016. Mai mult ca sigur, cele peste 2 miliarde de lei alocate la rectificare nu vor putea fi utilizate și se vor întoarce la buget la sfârșitul anului, fără a genera beneficii în domeniul sănătății. Din păcate, mă tem ca bolnavii de hepatită C mai au de asteptat  până vor avea acces la tratamentele necesare.

Cursa contracronometru pentru autoritățile locale

Un alt câștigător al acestei rectificari pare a fi Ministerul Dezvoltării, care primește 1,25 miliarde pentru Programul National de Dezvoltare Locală (PNDL), 47,9 milioane pentru finanțarea unui acord de împrumut pentru sisteme de apă și canalizare. De asemenea, se majorează sumele defalcate pe TVA, cu 1,7 miliarde, pentru finanțarea cheltuielilor autorităților publice locale. În total, autoritățile locale primesc în jur de 3 miliarde de lei. Întrebarea este, însă, daca mai este timp pentru a cheltui acești bani. Majoritatea acestor fonduri, cu excepția banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, se vor întoarce la buget, daca nu sunt utilizați până la sfârșitul anului. Chiar dacă rectificarea este aprobată de Guvern săptămâna viitoare, până se publică în Monitorul Oficial, până se pun în mișcare Ministerul Finanțelor și autoritățile locale să facă aceste plăți, intrăm în luna decembrie. Este extrem de târziu pentru o a doua rectificare bugetară. Anul trecut, a doua rectificare era deja publicată în Monitorul Oficial pe 29 octombrie, iar în 2014, se publica pe 1 octombrie. Mă întreb daca rămâne suficient timp pentru ca autoritățile locale să facă aceste plăți. Greu de spus. În timpului mandatului meu, am făcut și eu, o a treia rectificare târzie, pentru ca mai existau bani în buget și am dorit să plătim toate titlurile executorii care fuseseră eșalonate în trecut. Îmi amintesc cât de greu a fost să se efectueze aceste  plăti până la finalul anului, deși era vorba de ceva relativ simplu, adică de plata unor salarii.

Blocajul din investitile publice, o problemă nerezolvată

Deși comunicatul Ministerului de Finanțe ne informează că investițiile au fost prioritare, cifrele arată altceva. Anexele publicate de minister spun că, în urma rectificării, cheltuielile de capital s-au redus cu peste 600 milioane de lei în total si cu aproape 300 milioane doar la bugetul de stat. Da, s-au alocat niște bani în plus pentru unele investiții, de exemplu, fondurile pentru PNDL, pentru investițiile locale, dar, per total, cheltuielile de capital s-au redus în urma rectificării. Adică, traduc eu, nici anul acesta nu s-au făcut investițiile publice planificate și bugetate. Ca să fie lucrurile clare, nici acum, nici în anii trecuți, nu s-au taiat bani de la investiții, pur și simplu. Banii au fost prevăzuți în buget la începutul fiecărui an, dar nu au fost cheltuiți. Spre finalul anului, Ministerul Finanțelor este nevoit să îi aloce în altă parte, unde consideră că sunt necesari și că se pot utiliza.

De ce se întâmplă asta? Ca ministru de finanțe, am întrebat și eu ministerele care nu au realizat investiții publice și mi s-a răspuns ca legile achizițiilor publice nu sunt destul clare, iar responsabilii nu semnează noi proiecte, de teama de a fi acuzați de ilegalități. Am luat de bune aceste explicații și, când am revenit la Cancelaria Primului-Ministru, m-am preocupat de această problemă.  Am schimbat, în cadrul unității de implementare a priorităților premierului, legile achizițiilor publice, am scris o nouă strategie de achiziții publice, lăudată chiar și în raportul MCV. Din păcate, reforma în achiziții publice a fost aprobată de Parlament târziu și a fost pusă în aplicare cu mare întârziere de actualul Guvern, și astfel, multe achiziții au fost întârziate. Ca atare, începerea unor proiecte de investiții din acest an a fost întârziată, determinand astfel neutilizarea fondurilor prevăzute în bugetul din acest an pentru investiții. Abia anul viitor vom vedea dacă neclaritățile din vechile legi ale achizițiilor publice au fost motivul pentru care nu s-au realizat investițiile prognozate sau mai sunt și alte motive. Cert este că trebuie să găsim urgent soluții pentru a încuraja investițiile publice.

Concluzie

Rectificarea propusă alocă mulți bani acolo unde ei nu se vor putea cheltui în timpul scurt rămas până la finalul anului. În multe cazuri, vor fi doar niște cifre pe hârtie. De asemenea, proiectul Ministerului Finanțelor confirmă adevărul crunt că banii alocați în buget pentru investiții nu sunt cheltuiți. Guvernul ar trebui să renunțe la cosmetizarea adevărului, să admită existența problemelor cu cheltuirea banilor alocați investițiilor publice și să vină cu soluții.