Rectificări de bugetele pe 2011 la 50 de companii de stat, cerute de Ministerul Economiei

Solicitarea de revizuire a bugetelor, cu impact atât asupra veniturilor, cât şi a cheltuielilor companiilor, a fost argumentată de minister prin creşterea câştigului mediu pe economie, redimensionarea activităţii, diminuarea sumelor alocate de la buget pentru subvenţii, creşterea numărului de angajaţi în unele unităţi, cu avertismentul că în unele cazuri, precum la filialele Romarm, neaprobarea acestor bugete ar avea „grave consecinţe economice şi sociale”, relevă un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

Pe lista companiilor cu bugete rectificate au fost incluse Şantierul Naval Mangalia, Electrica, Nuclearelectrica, Romarm, Romaero, Termoelectrica, Conpet, SC Băiţa, Conversmin, complexurile enregetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SN Lignitului Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Compania Naţională a Uraniului şi filialele OPCOM, Teletrans, Formenerg, Smart, Electrocentrale Galaţi, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Râmnicu Vâlcea, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg, Hidroserv Cluj, Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Electrica Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Furnizare.

Pe această listă se mai află filiale ale companiei Romarm, respectiv Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, UM Cugir, Fabrica de Arme Cugir, UM Plopeni, Uzina Automecanică Moreni, Metrom Braşov, UM Mija, UM Bucureşti, UPS Dragomireşti, FP Fagaraş, Electromecanica Ploieşti, Arsenal Reşiţa, UM Sadu şi Pirochim Victoria.

Documentul citat include şi explicaţii punctuale privind necesitatea rectificării bugetelor pentru unele dintre companii.

Astfel, în cazul Romarm sunt invocate influenţe ca urmare a creşterii câştigului mediu pe economie şi a reanalizării obiectivelor de investiţii aprobate, care au condus la actualizarea transferurilor pentru personalul din industria de apărare şi la modificarea alocaţiilor de capital pentru investiţii, dar şi ca efect al creşterii numărului de personal la filiale.

„Faţă de numărul de personal prevăzut în bugetele aprobate pentru 2010, filialele au înregistrat o creştere semnificativă a acestuia în a doua jumătate a anului 2010 şi în 2011, consecinţă a aplicării OU privind acţiuni de demilitarizare a unor bunuri transferate din patrimoniul Ministerului Apărării şi creşterii semnificative a exporturilor. Implicaţiile neaprobării acestor bugete ar avea grave consecinţe economice şi sociale”, se arată în document.

Pentru SNLO şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova este invocată creşterea cantităţii de energie solicitată de Dispeceratul Energetic Naţional şi minister din cauza regimului hidrologic deficitar şi a stării de forţă majoră în sectorul energetic, în timp ce pentru Conpet este evocată necesitatea procesului de restructurare, cu influenţe în costuri.

În cazul Electrica sunt prezentate influenţe în venituri şi costuri ca urmare a creşterii cantităţilor de energie electrică vândute şi a redimensionării structurii cheltuielilor conform evoluţiei economice.

Influenţe în venituri şi costuri sunt indicate şi la Şantierul Naval Mangalia, legate de comenzile primite pentru dezmembrarea unor nave pentru care există termene limită prevăzute în contracte.

În ceea ce priveşte Nuclearelectrica, rectificarea bugetului este argumentată prin diminuarea fondurilor bugetare destinate achiziţiei de apă grea.

Ministerul Economiei reclamă totodată că a primit târziu avizul Ministerului Muncii pentru modificarea bugetelor, în timp ce Ministerul Finanţelor a returnat proiectele fără să le aprobe, dar şi fără săindice temeiul legal în baza căruia acestea nu pot fi acceptate.

„Solicitarea de rectificare bugetară a fost promovată de Ministerul Economiei încă de la începutul lunii decembrie, dar procedura de aprobare la ministerele avizatoare, deosebit de laborioasă, a condus la restituirea bugetelor avizate de Ministerul Muncii abia la 29 decembrie 2011, respectiv 3 ianuarie 2012. Ministerul Finanţelor a returnat neavizate proiectele de hotărâri pentru aprobarea rectificării, fără a prezenta temeiul legal potrivit căruia nu pot fi aprobate după 31 decembrie 2011”, reclamă Ministerul Economiei.

Conducerea Ministerului Economiei consideră însă că nu există un impediment din punct de vedere legal pentru ca bugetele să nu fie avizate, primind deja acordul Ministerului Muncii, şi solicită intervenţia Guvernului pentru ca Ministerul Finanţelor să fie mandatat să accepte rectificarea, arătând că indicatorii au fost deja analizaţi de specialiştii din Finanţe, iar la returnarea neavizată a proiectelor nu au fost formulate observaţii sau critici de fond.

La sfârşitul anului trecut, preşedintele Băsescu a anunţat că premierul Emil Boc a respins cerererile de rectificări bugetare ale marilor companii de stat, el precizând că speră ca şeful Guvernului să facă şi „pasul următor”, adică „să-i dea afară” pe managerii care nu au respectat parametrii bugetari.

„Am apreciat foarte mult o măsură pe care prim-ministrul a luat-o. Ca de obicei, marile companii au venit, în una din ultimele şedinţe de Guvern, cu rectificarea bugetelor, probabil nu şi-au făcut veniturile, au cheltuit mai mult decât au avut în bugetul iniţial şi aveau nevoie ca Guvernul să le consfiinţească lipsa de responsabilitate a managerilor, să le aprobe noile bugete pe anul acesta, să le justifice, să le acopere faptul că nu şi-au făcut bugetele sau au avut cheltuielei mai mari. (…) Prim-ministrul, în Guvern, a respins toate modificările de buget, cerând explicaţii asupra motivelor pentru care nu s-au realizat bugetele”, a spus Băsescu, la 21 decembrie.

Şeful statului a arătat că directorii acestor companii au crezut că Guvernul va accepta rectificările bugetare.

„Au mizat că se duce ministrul lor în Guvern la prim-ministru care ar spune «Prea bine, treacă meargă, aprobăm noi că nu aţi reuşit să atingeţi parametrii»”, a spus Băsescu.

Băsescu a mai spus că lista acestor companii este destul de lungă, nominalizând Romgaz şi Transgaz, care nu au avut pierderi, dar nu câştigă cât ar trebui.

Surse oficiale au declarat atunci agenţiei MEDIAFAX că premierul a cerut miniştrilor de resort să analizeze activitatea managerilor companiilor din subordinea ministerelor Transporturilor şi Economiei, precum şi situaţia economică a unităţilor, după ce i s-au prezentat solicitări de majorare a bugetelor la mai multe dintre aceste societăţi.