Partidul Democratic Sloven (SDS) al fostului prim-ministru Janez Jansa cere organizarea unui referendum consultativ asupra decretului de recunoaştere a unui stat palestinian, întârziind astfel votul în Parlament cu circa 30 de zile.
Legislativul urmează să se pronunţe asupra acestei propuneri în şedinţa sa din 17 iunie. Dacă moţiunea va fi respinsă, acesta fiind şi rezultatul probabil, va putea fi reluată procedura normală de vot asupra decretului de recunoaştere a statului Palestina, vot preconizat acum pentru 8 iulie.
Slovenia anunţase joia trecută că va recunoaşte formal Palestina ca stat independent, în urma unei decizii luate de guvernul de centru-stânga al premierului Robert Golob, hotărâre care mai are nevoie doar să fie confirmată printr-un vot cu majoritate simplă în Parlamentul de la Ljubljana, unde coaliţia de guvernare dispune de o majoritate confortabilă, respectiv 51 din cele 90 de mandate.
Slovenia se alătură astfel altor trei ţări europene, Spania, Irlanda şi Norvegia, care săptămâna trecută au recunoscut Palestina ca stat independent, provocând furia Israelului, ce şi-a retras ambasadorii din aceste state.
Dar fostul premier conservator sloven Janez Jansa, care în timpul mandatului său a fost un apropiat al premierului israelian Benjamin Netanyahu, se opune categoric recunoaşterii Palestinei ca stat. Potrivit moţiunii sale consultate de agenţia de presă STA, o asemenea recunoaştere ar provoca „prejudicii pe termen lung Sloveniei prin susţinerea organizaţiei teroriste Hamas”.
În schimb, premierul Robert Golob, care conduce o coaliţie formată din partidul său liberal şi două partide social-democrate, consideră că această recunoaştere „transmite un mesaj de pace”. „Noi considerăm că a sosit momentul pentru lumea întreagă să-şi unească eforturile în vederea unei soluţii a două state care să aducă pacea în Orientul Mijlociu”, a argumentat şeful Guvernului.
În prezent, 143 din cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat. Dintre acestea, zece sunt state membre ale UE, respectiv ţările europene care au luat această decizie în perioada comunistă, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, plus Cipru, Suedia, Spania şi Irlanda.