Redevenţa plătită de Petrom statului nu va creşte cu mai mult de 40%, spun analiştii

Petrom plăteşte acum redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, rezultând o medie de aproape 7% din veniturile generate de producţia de ţiţei şi gaze.

Analiştii atrag atenţia că Petrom nu ar fi dispusă să accepte o taxare de peste 10%, adică ar putea fi de acord cu o creştere a redevenţelor de cel mult 40%. Un nivel mai ridicat ar conduce la o scădere inacceptabilă a profitabilităţii.

„Guvernul şi Petrom nu au, în prezent, nişte negocieri propriu zise, ci mai curând îşi tatonează poziţiile  indirect, inclusiv prin declaraţii publice. Negocierile privind redevenţele se vor balansa cu cele privind proporţia de profit rămasă la dispoziţia Petrom, după impozitarea ca urmare a alinierii preţurilor la gaze la cele europene“, a explicat, pentru ECONOMICA.NET, Adriana Marin, analist la singura firmă de brokeraj listată la Bursă, SSIF Broker Cluj Napoca.

O creştere a redevenţelor plătite statului de Petrom, de la nivelul din ultima vreme de 6 – 8 % până la aproape 10% din veniturile de explorare şi producţie, „poate că nu ar fi insuportabilă, dar ar afecta capacitatea de distribuţie de dividende către acţionari şi pe cea de investiţie“, a mai adăugat Adriana Marin.

Acţionarul majoritar al Petrom este OMV, dar şi Fondul Proprietatea, care are peste 20% din acţiunile SNP, este mare vânător de dividende.

Altfel spus, pentru Petrom jocurile se fac astfel: dacă Guvernul vrea să-i crească redevenţa, pe de o parte,  pe de altă parte îi impozitează mai puţin veniturile din creşterea preţurilor la gaze, fie că sunt nou descoperite în Marea Neagră, fie că nu. Altfel, Petrom ar putea să se plângă de insuficienţa banilor de investiţii.

De altfel, Mariana Gheorghe, preşedinte executiv (CEO) al OMV Petrom (SNP), a fost explicită, în mai multe declaraţii, inclusiv în cele date cu ocazia înregistrării unui nou record istoric de profit: taxe mai mari înseamnă investiţii mai puţine.

Petrom investeşte de mai mulţi an circa un miliard de euro pe an. În plus, oficialii Petrom au scos în evidenţă şi contribuţia record de 2 milairde de euro, în 2012, la bugetul de stat.

10% din veniturile de explorare şi producţie este redevenţa maximă pe care Petrom ar putea ajunge să o plătească şi „conform calculelor preliminare“ făcute de Mihai Căruntu, şeful echipei de analişti de piaţă de capital de la BCR.

„Guvernul nu va reuşi să negocieze o creştere mai mare de 30 – 50% faţă de redevenţele plătite în prezent, de circa 6,5% din veniturile de explorare – producţie“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Mihai Căruntu, care a precizat că echipa să aprofundează calculele în această perioadă.

Chiar şi după calculele sale preliminare, analistul de la BCR este sigur că „o creştere mai mare ar însemna pentru Petrom o scădere inacceptabilă a profitabilităţii şi deci nu se va produce“.

Managementul OMV Petrom (SNP) a investt peste un miliard de euro în 2013, după ce a investit 4,93 miliarde lei (1,1 miliarde euro) în 2011.

Petrom are mari investiţii de făcut în Marea Neagră, unde, în parteneriat cu gigantul Exxon Mobile,  ar putea extrage gaze cât să asigure independenţa energetică a României timp de 15 ani.

De asemeni, vineri, OMV Petrom (SNP) a încheiat cu un alt gigant petrolier, Repsol, un parteneriat de explorare şi producţie la mari adâncimi în perimetrele istorice ale Subcarpaţilor Meridionali şi de Curbură, îndeplinind astfel un proiect vechi de peste 40 de ani al României .