Redevențele petroliere ar urma să fie majorate cu rata inflației, dar doar dacă și companiile vor fi de acord – proiect

„Cu privire la dispoziţiile ce privesc taxele, tarifele şi redevenţele din domeniul petrolier şi minier, se instituie obligativitatea indexării anuale cu rata inflaţiei aferentă anului anterior plăţii acestora. Referitor la sumele reprezentând redevenţa petrolieră şi minieră, se creează temei legal pentru ajustarea cu rata anuală a inflaţiei datorate conform contractelor de concesiune petrolieră şi minieră precum şi premisele de exploatare şi prospecţiune în vigoare prin acordul părţilor, precum şi a celor nou încheiate ulterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de Urgenţă”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.

Totuși, la cum este scris proiectul, redevențele petroliere, care sunt la același nivel din anul 2004, nu vor putea fi indexate decât dacă titluarii acordurilor petroliere vor fi de acord cu majorarea lor și în acest sens legea spune că vor exista negocieri. Iată ce scrie în lege.

„(2) Tarifele, taxele și sumele reprezentând redevențele petroliere datorate potrivit legii se indexează anual cu rata inflației aferentă anului anterior, prin grija Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Pentru acordurile de concesiune, încheiate potrivit legii aflate în derulare, se instituie obligația de negociere pentru modificarea acestora prin acordul părților.

(3) Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autorizată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2) referitoare la tarifele, taxele și sumele reprezentând redevențele petroliere”.

Amintim că redevențele petroliere sunt de două feluri – redevențele pentru extracția de petrol, cuprinse între 3,5% și 13,5% din valoarea țițeiului extras, în funcție de mărimea zăcământului, și redevențele pentru extracția de gaze naturale, cuprinse între 3 și 13% din valoarea gazului extras, la fel, funcție de mărimea zăcământului.

Nu este clar ce se va întâmpla dacă titlurarii acordurilor de concesiune refuză o negocire pornită de ANRM din start cu ideea de a le lua mai mulți bani.

Anul trecut, din redevențele pe producția de țiței și gaze statul a colectat cica 900 de milioane de euro, desigur cea mai mare parte a sumei venind de la Petrom și de la Romgaz

De asemenea, proiectul de OUG privind unele măsuri pentru bunurile proprietatea publică a statului precum şi pentru administrarea eficientă a proprietăţilor statului mai prevede că redevenţele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenţia Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului, pe bază de contract de concesiune, se indexează cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024.

Redevenţele datorate pentru terenurile concesionate potrivit legii se indexează anual cu indicele preţului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. ADS este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun.

În ceea ce priveşte redevenţa pentru apele geotermale, aceasta va reveni la cota iniţială 5% din valoarea producţiei miniere.

„Cu privire la propunerea de modificare a art. XII din OUG nr. 89/2018, la data emiterii acesteia a fost acordată apelor geotermale redevenţă 0, în vederea stimulării turismului balnear. Întrucât prevederea şi-a atins scopul, se propune revenirea la cota iniţială de redevenţă, respectiv 5% din valoarea producţiei miniere, conform art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Pe de altă parte, proiectul mai propune ca, în privinţa concesionarii, prin atribuire directă sau licitaţie, după caz, a terenurilor agricole din clasa a V-a de calitate, a terenurilor neproductive şi a terenurilor categoria de folosinţă curţi, construcţii, inclusiv canale, din domeniul public şi privat al statului către persoane juridice de drept privat sau persoane juridice de drept privat la care Statul Român sau unităţile administrativ teritoriale sunt acţionari majoritari/unici în scopul producerii de energie din surse regenerabile – E-SRE (hidro, solară, biomasă, geotermală şi eoliană necesară inclusiv creşterii productivităţii agricole), aceasta să se facă în condiţiile financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea ADS.

Dreptul de superficie pe aceste terenuri către autorităţile publice locale şi centrale în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se acordă oneros în condiţii financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea ADS.

„Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic şi cele de siguranţă naţională din domeniul energetic, proiectele de investiţii în infrastructura energetică de interes strategic naţional, se acordă drept de concesionare directă, asupra terenurilor din domeniul public şi privat al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român este acţionar integral/majoritar în condiţii financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului. Eventualele contracte existente indiferent de natura acestora aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică de drept pentru a asigura implementarea proiectelor de investiţii de interes strategic naţional prin diminuarea corespunzătoare a suprafeţelor de teren ce fac obiectul acestora, prin act adiţional, încheiat în condiţiile legii”, se mai arată în document.

De asemenea, proiectul de OUG prevede că unităţile de stat de învăţământ superior, care au secţii/facultăţi cu profil agricol pot primi în concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă, din domeniul public sau privat al Statului Român, libere de contract, pentru dezvoltarea unor baze didactice de profil dar nu mai mult de 10 ha.

Proiectul de act normativ mai propune ca bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora intrate în proprietatea privată a Statului Român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, aflate în gestionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul public al acestora, fără plată, cu obligativitatea beneficiarului transferului de a respecta cumulativ următoarele condiţii:

interdicţia de a fi transferate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 10 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate; executarea lucrărilor de reparaţii curente şi întreţinere, precum şi a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparaţii capitale care sunt necesare clădirilor şi a terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamentelor încorporate în acestea, clădirilor speciale, precum şi a oricăror alte bunuri imobile; utilizarea bunurilor de natura clădirilor şi a terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi a oricăror alte bunuri imobile transferate din domeniul privat al statului astfel cum s-a angajat unitatea administrativ-teritorială prin cererea de transfer sau valorificarea acestora, după îndeplinirea termenului prevăzut.