Consiliul Guvernator al BCE se va reuni la Frankfurt, unde va coborî dobânda cheie de la 1% la 0,75%, un nou minim în istoria instituţiei, şi va tăia dobânda depozitelor la zero, potrivit economiştilor contactaţi de Bloomberg.
Unii analişti avertizează însă că măsurile vor avea un efect nesemnificativ în sprijinul economiei zonei euro, care se apropie de recesiune, şi ar putea încuraja speculaţiile cu caracter negativ privind strategia viitoare a BCE, după ce banca îşi va fi epuizat instrumentele convenţionale de politică monetară.
„Este o mişcare îndrăzneaţă, care va duce BCE pe drumuri neumblate. Cu un şomaj în creştere şi puţine semne de revenire a economiei, sunt necesare remedii monetare puternice. Dar să fim sinceri, o reducere a dobânzii nu va pune capăt recesiunii de una singură, este nevoie de mult mai mult pentru asta”, comentează pentru Bloomberg Julian Callow, economist-şef pe Europa la Barclays Capital.
Economia zonei euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, evitând la limită recesiunea, după o contracţie de 0,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut. Două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut reprezintă recesiune tehnică.
Criza datoriilor de stat a forţat deja cinci state euro să solicite finanţare externă, respectiv Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania şi Cipru, iar tensiunile din zona euro pun la încercare creşterea economică mondială, spre nemulţumirea partenerilor comerciali de pe continent, din Americi şi din Asia.
Reducerea dobânzilor BCE are şanse reduse să stimuleze semnificativ cererea internă de pe continent, însă va împinge în jos costurile de finanţare ale băncilor aflate în dificultate şi ar putea contribui la sporul de încredere generat pe pieţe de deciziile de la summit-ul UE de săptămâna trecută, care vizează consolidarea proiectelor anticriză şi primii paşi spre o integrare financiară şi economică mai profundă în eurozonă.
„Scăderea dobânzii cheie va avea un efect foarte, foarte limitat asupra inflaţiei şi activităţii economice. Te-ai putea intreba de ce se mai obosesc, dar este incorect să descalifici reducerile de dobândă. Au un efect important, ca semnal, iar pieţele vor asigurări că se iau măsuri”, potrivit lui Jens Sondergaard, economist la Nomura International, Londra.
Liderii europeni au decis, la summit-ul de săptămâna trecută, să deschidă calea spre recapitalizarea directă a băncilor aflate în dificultate de la fondurile de criză ale zonei euro, după ce Comisia Europeană va fi înfiinţat o instituţie unică de supraveghere bancară. Totodată, UE a renunţat, spre mulţumirea investitorilor, la statutul preferenţial al împrumutului către Spania, destinat recapitalizării băncilor, care ar fi avut prioritate la rambursare.
Bursele şi moneda euro s-au apreciat după deciziile de la Bruxelles, iar costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei au scăzut substanţial de la nivelurile de alertă înregistrate în ultimele luni.
Criza din Europa a determinat marile bănci centrale ale lumii să ia măsuri de protejare a economiei. Banca Angliei a anunţat în luna iunie că va activa o facilitate de finanţare în lire sterline pentru a ajuta băncile, iar economiştii anticipează că va anunţa joi extinderea măsurilor de stimulare a economiei prin majorarea cu 50 miliarde lire a fondului de achiziţii de obligaţiuni, la 375 miliarde lire.
Rezerva Federală a anunţat în iunie că va extinde un program de stimulare a economiei pentru extinderea maturităţii activelor din bilanţul băncii centrale, mişcare care va reduce dobânzile pe termen lung pe pieţele finaciare.
Băncile centrale din China, Australia, Cehia, Kazahstan, Vietnam şi Israel au redus de asemenea dobânzile în iunie, în timp ce Banca Naţională a Elveţiei cumpără activ euro din piaţă pentru a apăra plafonul pe cursul francului.