Reducerea expunerii băncilor străine pe România a condus la scăderea intermedierii financiare la 29%

23 04. 2017
bani_82836100

Potrivit unei prezentări făcute de prim guvernatorul BNR, Florin Georgescu, din 2008 până la finele lui 2016, băncile străine prezente în România şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu peste 57%. Astfel, în anul 2008, pasivele externe ale băncilor comerciale erau de 26 de miliardee de euro. După Acordul de la Viena (2009 – 2011), resursele externe s-au înjumătăţit, ajungând în decembrie 2016 la 11 miliarde de euro, nivelul înregistrat de sistemul bancar în 2006, când România nu era încă în Uniunea Europeană. Probabil fără acordul de la Viena, retragerile ar fi fost şi mai mari. De altfel, aşa cum precizează sursa citată, retragerile de fluxuri de capital au început în 2012.

În primăvara anului 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional, alături de BERD, BEI, Comisia Europeană au negociat angajamentul supranumit „Iniţiativa de la Viena” cu nouă grupuri financiare străine, care au o prezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expunerii pe România. Prin acest acord grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin – Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank – se angajaseră să menţină nivelul expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi al ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Prezentarea reperezentantului BNR arată că, din fericire, retragerea resurselor străine din bănci după 2008 a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne care a atins 61 miliarde de euro, respectiv + 60% (+ 23 miliarde de euro) în luna decembrie 2016 faţă de sfârșitul anului 2008.

În schimb, în toată această perioadă, BNR s-a văzut nevoită să solicite majorarea capitalului social la o serie de bănci comerciale. Per total, în perioada 2008-2016, instituțiile de credit au fost obligate de BNR să-și majoreze capitalul social cu 3,5 mld. euro (+113% față de 2007), din care: aport de capital de la acționari de 2,7 miliarde de euro (77% din total) şi reinvestirea profiturilor 0,8 miliarde de euro (23% din total).

Dintre subsidiarele semnatare ale acordului de la Viena, Volksbank România a fost vândută în condiţii avantajoase pentru cumpărător, Banca Transilvania, iar Bancpost (Eurobank EFG), Banca Românească (National Bank of Greece) şi Piraeus Bank sunt acum de vânzare.

Preţul plătit de sistemul bancar românesc crizei financiare internaţionale este chiar ceva mai mare: gradul de intermediere financiară în România a scăzut de la 39% în 2008 la 29% în 2016. De altfel, prezentarea prim-viceguvernatorului BNR subliniază că scăderea gradului de intermediere financiară cu 10 puncte s-a produs pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la băncile mamă, dar și lipsei de cerere, în general, şi lipsei de cerere solvabilă, în special.