Reducerea la 10% a contrabandei cu ţigări ar compensa scăderea CAS cu 5 puncte procentuale – Adrian Popa, BAT

‘Ideal ar fi ca, de la nivelul de astăzi, de 17%, să ajungem într-un interval relativ scurt undeva la 10%, care este un nivel remanent. Ar fi extraordinar! Asta s-ar traduce în 280 de milioane de euro la buget, anual, care înseamnă bani foarte mulţi, care probabil ar putea compensa reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor sociale’, a explicat Adrian Popa.

El a subliniat că un punct procentual de contrabandă generează pierderi la buget de 40 de milioane de euro doar din accize, TVA şi alte taxe şi impozite, scrie Agerpres.

‘Dar înseamnă şi mai mult. Înseamnă că noi, companiile din tutun, vindem mai puţin şi, în locul nostru, se vând produse ilegale. Deci, noi trebuie să fim flexibili şi la fiecare trimestru să ne uităm şi să vedem cum ne pliem pe vânzările mai mici, pe cifra de afaceri mai mică. Şi, atunci, reducem numărul locurilor de muncă, reducem capacităţile de producţie, ceea ce se traduce tot în pierdere de locuri de muncă şi aşa mai departe’, a explicat reprezentantul BAT.

Piaţa neagră a ţigaretelor, la maximul ultimilor trei ani – studiu JTI

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut accelerat în iulie 2014 şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, situându-se la 17%, faţă de 16,1% în luna mai şi circa 14% la finele anului trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Produsele ‘Cheap Whites’ (mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) continuă să deţină cea mai mare pondere din piaţa neagră, aflându-se în creştere faţă de luna mai (plus 11,2 puncte procentuale până la 50,6%.)

‘Regiunea Nord-Est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu toate că această zonă a ţării este singura în care piaţa neagră s-a aflat în scădere în luna iulie (cu 7,8 puncte procentuale, până la 34%). Creşteri semnificative se înregistrează în Bucureşti (plus 3,1 puncte procentuale, până la 15,8%) şi în Vest (plus 3 puncte procentuale până la 26,1%). Din punct de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele ‘Cheap Whites’ (mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) continuă să deţină cea mai mare pondere din piaţa neagră, aflându-se în creştere faţă de luna mai (plus 11,2 puncte procentuale până la 50,6%.). Produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova continuă să deţină ponderi importante (16,4%, respectiv 20,8%), deşi se află în scădere faţă de luna mai’, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, rezultatele studiului Novel confirmă faptul că ignorarea prevederilor directivei privind taxarea la tutun, prin indexarea arbitrară a cursului de schimb la care se plăteşte acciza, nu a adus bani mai mulţi, ci pierderi la bugetul de stat

‘Ignorarea prevederilor directivei privind taxarea la tutun, prin indexarea arbitrară a cursului de schimb la care se plăteşte acciza, nu a adus bani mai mulţi, ci pierderi la bugetul de stat. Şi aceasta, într-un an electoral. Dat fiind ritmul accelerat de creştere a pieţei negre, autorităţile competente în combaterea contrabandei sunt nevoite să depună eforturi suplimentare, pentru reducerea comerţului ilegal cu ţigarete, eforturi sprijinite şi de companiile de tutun’, a precizat Gilda Lazăr.

În perioada mai-iulie s-a desfăşurat în nord-estul ţării, regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, o campanie publică susţinută de Direcţia Generală a Vămilor şi Poliţia de Frontieră, cu sprijinul JTI. Mesajul campaniei a fost transmis în şase judeţe din nord-est prin media şi materiale informative, iar în cele mai aglomerate pieţe din Suceava şi Piatra-Neamţ au fost organizate acţiuni de conştientizare, cu implicarea directă a cetăţenilor. În acelaşi timp, autorităţile vamale din România şi Moldova au declanşat operaţiuni speciale comune pe frontieră. Ca urmare, regiunea nord-est a fost singura în care s-a înregistrat o scădere importantă a pieţei negre în această perioadă, comparativ cu restul regiunilor ţării, unde au fost notate creşteri, a menţionat Gilda Lazăr.

‘Este vorba despre o creştere a contrabandei cu ţigarete în luna iulie de aproape un punct procentual, comparativ cu luna mai, cea mai importantă înregistrată în perioada ianuarie – iulie 2014. Datele companiei de cercetare Novel arată, de altfel, şi alte recorduri în ce priveşte piaţa neagră: cel mai ridicat nivel din martie 2011 şi o creştere continuă timp de mai mult de o jumătate de an. Toate acestea în condiţiile în care autorităţile competente au depus eforturi susţinute pentru combaterea comerţului ilegal cu ţigarete’, a declarat Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

El a apreciat că, pentru reducerea pieţei negre, instituţiile statului trebuie să acţioneze concertat şi coerent, iar factorii de decizie să ia în calcul consecinţele pe termen mediu şi lung ale unor politici fiscale gândite pe termen scurt.

‘Indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală din aprilie, au determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră. Această majorare de aproape un punct procentual înseamnă circa 30 milioane de euro pierderi anualizate la bugetul de stat, sumă la care se adaugă resursele suplimentare pe care autorităţile trebuie să le aloce pentru combaterea contrabandei’, a mai spus Adrian Popa.

La rândul său, Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria, arată că piaţa neagră se amplifică într-un ritm nemaîntâlnit în ultimii ani iar în acest an veniturile bugetare provenite din acciza la produsele din tutun s-au erodat constant.

‘Accizele plătite de industria tutunului reprezentau peste 40% din totalul veniturilor din accize la buget în 2013. Considerăm că este momentul ca eforturile autorităţilor de până acum să fie încadrate într-o strategie pe termen mediu armonizată cu prevederi fiscale corespunzătoare, precum şi cu obiective clare pentru reducerea comerţului ilicit cu ţigarete. Ne declarăm deschiderea pentru a colabora cu autorităţile în vederea identificării celor mai eficiente soluţii pentru securizarea veniturilor bugetare şi menţinerea unui climat de afaceri predictibil ‘, a declarat Sorana Mantho.

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Reprezentanţii industriei spun că, deşi contrabanda a scăzut de la 36%, în 2010, la aproximativ 17%, în prezent, fenomenul este în creştere de la începutul anului. În acest context, Administraţia Naţională de Administrare Fiscală /ANAF/ a semnat un protocol de colaborare cu marile companii din industria tutunului pentru combaterea pieţei negre.

‘Obiectivul ANAF este acela de a asigura o mai bună colectare a taxelor, în scopul creşterii veniturilor la bugetul de stat, astfel încât autorităţile să poată redirecţiona banii către proiecte vitale pentru economie şi societate, investiţii în infrastructură, sectoare economice profitabile, să asigure sumele necesare pentru plata pensiilor şi salariilor, precum şi un mediu economic corect şi echitabil pentru toţi contribuabilii şi actorii economici’, a declarat preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

La rândul său, şeful Direcţiei Generale a Vămilor, Claudiu Ardeleanu, susţine că priorităţile instituţiei rămân, în continuare, combaterea traficului ilegal cu ţigarete, produse energetice şi alcool.

‘Un exemplu de bună practică îl reprezintă acţiunile desfăşurate în luna iulie 2014 pe frontiera româno-moldovenească, în comun cu alte instituţii ale statului şi cu suportul producătorilor de ţigarete, împreună cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care au condus la scăderea contrabandei cu ţigarete cu aproximativ 8% în luna iulie 2014 în regiunea nord-est, comparativ cu luna mai 2014, conform unei analize independente realizată de producătorii de ţigarete cu o societate de profil specializată în astfel de studii. (…) În perioada ianuarie – august 2014, lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor au descoperit cantitatea de 48.977.477 ţigarete traficate ilegal, a căror valoare depăşeşte suma de şase milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 34%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013’, mai precizat Ardeleanu.