Reducerile de salarii şi carburanţi au dus la monitorizarea deficitară a copiilor asistaţi
În aceste condiţii, este esenţială revizuirea legislaţiei actuale, în vederea unei corecte alocări bugetare, în special pentru prevenirea separării copilului de familie, indică raportul Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România, realizat de organizaţia neguvernamentală Hope and Homes for Children (HHC) România şi dat publicităţii miercuri.
„Alocarea de bugete speciale, standardizarea unei metodologii şi implementarea unui modus operandi pentru prevenirea separării copilului de familie reprezintă o abordare care ar aduce coerenţă sistemului. Ordonanţa de urgenţă 55/2010, care impune reducerea masivă a consumului de carburanţi în sistemul de stat, duce la o monitorizare deficitară a beneficiarilor din sistem (copii şi familii). Se recomandă realocarea de resurse financiare, în vederea unei monitorizări eficiente pentru intervenţia eficace în cazul familiilor în situaţie de risc”, se arată în raportul de audit.
Preşedintele HHC România, Ştefan Dărăbuş, spune că, nu de puţine ori, asistenţii sociali sunt obligaţi să se folosească de propriile resurse pentru a munci. „Se întâmplă ca, în asistenţa socială, un asistent social, în loc să meargă în familie, pentru a face o anchetă socială, pune mâna pe telefon şi sună, pentru că nu are combustibil să se deplaseze. Unii asistenţi sociali pun bani pentru benzină sau vorbesc de pe telefoanele personale. Sunt lucruri pe care oamenii le fac. Sistemul este sărac, are nevoie de mai mulţi bani, dar şi de o redistribuire a lor”, a declarat Dărăbuş.
Potrivit iniţiatorilor raportului, reducerea salariilor cu 25% şi cea a sporurilor au avut ca efect plecarea din sistemul de stat a unui număr mare de angajaţi.
Astfel, în întregul sistemul de asistenţă socială (copii şi adulţi), sunt peste 13.000 de posturi neacoperite, potrivit celor de la HHC, care atrag atenţia că deficitul se înregistrează în special la personalul care trebuie să lucreze direct cu cei mici.
„Se impune revizuirea modului de salarizare a angajaţilor din sistem. Altfel, exodul acestora va continua”, se mai arată în concluziile raportului de audit.
În acelaşi raport, HHC România semnalează că standardele de cost pentru un centru de plasament de tip vechi este mai mare decât cel alocat unei case de tip familial, iar o sumă mai mare alocată standardului de cost pentru casele de tip familial şi/sau apartamentelor de tip familial, corelată cu alocarea de fonduri suplimentare la capitolul cheltuieli de capital, ar putea stimula reformarea sistemului.
„Din cauza standardelor de cost şi personal, care sunt favorabile centrelor de plasament, şi nu centrelor de tip familial (ca procentaj de angajaţi/beneficiar şi, implicit, alocare financiară/serviciu), se preferă declararea serviciilor drept «centre de plasament», iar nu «case de tip familial», în ciuda realităţii evidente, aceea că sunt case de tip familial”, menţionează iniţiatorii raportului.
Raportul HHC România a fost realizat pe baza informaţiilor din 2010 şi prima jumătate a lui 2011.