UPDATE Referendumul din Crimeea: 45-50% prezenţă la urne, la 12:30, ora locală

Locuitorii Crimeii sunt chemaţi să răspundă la două întrebări: ‘Sunteţi de acord cu reunificarea Crimeii cu Rusia, ca subiect al Federaţiei Ruse?’ şi ‘Sunteţi de acord cu revenirea la aplicarea Constituţiei Crimeii din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?’.

În această peninsulă locuită în majoritate de ruşi, ataşată în 1954 la decizia lui Nikita Hruşciov, de origine ucrainean, la o Ucraină care a părut întotdeauna îndepărtată pentru numeroşi localnici, o largă majoritate ar urma să se pronunţe în favoarea unei uniuni formale cu Federaţia Rusă, mai ales că minorităţile ucraineană şi tătară, care constituie împreună 37% din populaţie, au făcut apel la boicot.

Întrebarea care va fi adresată le va permite electorilor să aleagă între ‘reunificarea cu Rusia ca membru al Federaţiei Ruse’ sau revenirea la un statut, datând din 1992 şi niciodată aplicat, de autonomie extinsă faţă de Kiev.

Menţinerea situaţiei actuale în interiorul Ucrainei nu figurează ca opţiune pe buletinele de vot, lucru care l-a determinat pe ministrul francez de externe Laurent Fabius că ironizeze alegerea pe care o au de făcut electorii, care ar fi ‘între DA şi DA’.

Primele rezultate parţiale ale referendumului cu privire la reataşarea Crimeii la Rusia vor fi cunoscute la puţin timp după închiderea birourilor de vot, după ora locală 20:00 (18:00 GMT), a anunţat sâmbătă Mihailo Malişev, preşedintele comitetului de organizare a acestei consultări populare, conform AFP.

Rezultatele finale ale votului, care va începe la ora locală 08:00 (06:00 GMT), vor fi anunţat luni dimineaţă, a mai precizat el.. Comisia electorală centrală va oferi de mai multe ori, în cursul zilei de duminică, informaţii despre rata participării la vot.

Evenimentul va fi acoperit de 623 de jurnalişti acreditaţi, reprezentând 129 de instituţii media. Corectitudinea referendumului va fi supravegheată de 135 de observatori străini, proveniţi din 23 de ţări. Observatorii internaţionali vor fi recunoscuţi după o insignă roşie, în timp ce observatorii locali vor purta o insignă albastră.

Institutul de studii sociologice şi politice al Republicii Crimeea a publicat în această săptămână un sondaj cu privire la rezultatul referendumului conform căruia 77% dintre alegători se vor pronunţa pentru alipirea la Rusia.

Presa va fi autorizată să filmeze numărătoarea buletinelor de vot care vor fi împărţite în trei: cele care susţin alipirea de Rusia, cele care susţin o autonomie lărgită şi cele anulate.

Militarii ucraineni aflaţi în Crimeea vor putea participa la vot dacă vor primi permisiunea ofiţerilor superiori.

Pentru acest referendum au fost tipărite aproximativ 1,5 milioane de buletine de vot – număr care corespunde totalului populaţiei cu drept de vot din republica autonomă plus 1%, conform organizatorilor. Bugetul organizării se ridică la suma de 1,3 milioane de euro şi este acoperit integral din fondurile locale.

Ce urmează pentru Crimeea după referendum

Referendumul privind viitorul Crimeii, prevăzut pentru duminică, va fi urmat în zilele următoare de decizii instituţionale la Moscova şi de demersuri ale Occidentului în semn de susţinere a Ucrainei, dacă rezultatul va fi în favoarea unificării cu Rusia, scrie France Presse, care prezintă un calendar provizoriu al evenimentelor ce vor urma.

O cerere de alipire la Rusia va fi adresată Moscovei în cursul săptămânii, dar data exactă a acestui demers nu a fost precizată.

Tot luni, Duma, camera inferioară a parlamentului rus, încheie pregătirea unui proiect de lege privind integrarea Crimeii la Rusia (în cazul majorităţii voturilor pentru acest scenariu) şi îl distribuie deputaţilor.

Vicepreşedintele american, Joe Biden, începe în aceeaşi zi o călătorie de trei zile în Polonia şi Lituania pentru consultări cu privire la Ucraina.

Miniştrii de externe din UE, care se reunesc luni la Bruxelles, ar putea adopta sancţiuni contra Rusiei.

La Bruxelles este aşteptat luni şi ministrul ucrainean de externe, Andrii Deşciţa, care urmează să fie primit de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Miercuri, 19 martie, Comisia Europeană va prezenta detaliat un pachet de ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina.

Vineri, 21 martie, Duma de Stat votează proiectul de lege cu privire la reataşarea Crimeii la Rusia.

În aceeaşi zi, UE şi Ucraina urmează să semneze la Bruxelles partea politică a acordului de asociere, în a doua zi a unui summit european. Anunţată de premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, semnarea nu a fost confirmată oficial la Bruxelles.

Potrivit ‘premierului’ autoproclamatei republici autonome a Crimeii, Serghei Axionov, integrarea completă a peninsulei în Federaţia Rusă ar urma să dureze aproximativ un an.

Liderii pro-ruşi din Crimeea au făcut pregătirile finale pentru referendumul de duminică al cărui rezultat se aşteaptă să fie în mare parte favorabil transferării controlului asupra peninsulei din Marea Neagră către Moscova, în pofida ameninţării cu sancţiuni şi condamnării din partea guvernelor occidentale, relatează Reuters.

Votul de duminică, denunţat de Kiev ca fiind ilegal, a declanşat cea mai gravă criză Est-Vest de la Războiul Rece şi a crescut tensiunile nu numai în Crimeea, ci şi în estul Ucrainei, unde două persoane au fost ucise în ciocniri care au avut loc vineri seara.

Străzile capitalei Crimeii, Simferopol, erau calme sâmbătă, în ciuda unei prezenţe militare masive, nepotrivită cu
oraşul în mod normal liniştit, remarcă Reuters.

Prim-ministrul Crimeii Serghei Aksionov, a cărui alegere într-o sesiune cu uşile închise a parlamentului regional nu este recunoscut de Kiev, a declarat că există suficient personal de securitate pentru a asigura desfăşurarea votului de duminică în siguranţă.

La Kiev, parlamentul a votat pentru dizolvarea adunării legislative regionale care a organizat referendumul şi susţine unirea cu Rusia.

Un lider naţionalist ucrainean din legislatura de la Kiev a spus că parlamentul din Crimeea trebuie sancţionat pentru a descuraja mişcările separatiste din estul Ucrainei unde majoritatea populaţiei este vorbitoare de limbă rusă.

Aksionov şi Moscova nu recunosc oficial că militari ruşi au preluat controlul în Crimeea şi spun că miile de bărbaţi înarmaţi fără semne de identificare, care pot fi văzuţi în întreaga regiune, aparţin unor grupuri de ‘auto-apărare ‘ create pentru a asigura stabilitatea.

Dar armata rusă a făcut prea puţin pentru a ascunde sosirea a mii de soldaţi, împreună cu camioane, transportoare blindate şi artilerie. Bărbaţi înarmaţi mascaţi care au încercuit instalaţii militare din Crimeea s-au identificat ca fiind militari ruşi, scrie Reuters.

Moscova închiriază de la Kiev portul Sevastopol din Crimeea pentru staţionarea Flotei sale din Marea Neagră. Conform acordului, poate staţiona acolo până la 25.000 de trupe, dar nu şi pe alt teritoriu ucrainean.

Intervenţia urmează după înlăturarea fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici la 22 februarie, pe fondul protestelor de stradă din Kiev împotriva deciziei acestuia de a renunţa la un acord comercial cu Europa în favoarea legăturilor economice cu fostul suzeran sovietic Rusia.

Se aşteaptă ca cea mai mare mare din electoratul Crimeii, care numără 1,5 milioane de persoane, să aleagă la referendum alipirea la Rusia, reflectând o majoritate etnică rusă. Pentru mulţi localnici, alegerea este în egală măsură atât economică, cât şi politică.

Etnicii tătari, musulmani suniţi de origine turcă, care alcătuiesc 12 la sută din populaţia Crimeii, au declarat că vor boicota referendumul, în ciuda promisiunilor autorităţilor că le vor acorda ajutor financiar şi drepturi asupra terenurilor.

Soldaţii ucraineni vor rămâne în Crimeea după referendum – Vitali Kliciko
     
Soldaţii ucraineni staţionaţi în Crimeea vor rămâne pe loc, indiferent de rezultatul referendumului asupra alipirii la Rusia care va avea loc duminică, a dat asigurări candidatul la preşedinţia Ucrainei Vitali Kliciko într-un interviu care urmează să apară în ediţia de duminică a cotidianului german Bild, citat de AFP.

‘Soldaţii noştri vor rămâne în cazărmile lor din Crimeea’, a declarat fostul campion mondial la box, unul dintre liderii opoziţiei, care a contribuit la destituirea în februarie a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.

‘Nu vrem război, nu vrem ca soldaţii ucraineni şi ruşi să tragă unii într-alţii’, a precizat el, dar a cerut ‘sancţiuni pentru a trimite un semnal clar (preşedintelui rus Vladimir) Putin, conform căruia încălcarea dreptului internaţional în Crimeea nu poate rămâne fără consecinţe’.

Parlamentul Ucrainei a dizolvat legislativul autonom din Crimeea

Rada Supremă (Parlamentul) din Ucraina dizolvat sâmbătă legislativul Republicii Autonome Crimeea, informează EFE. Decizia, care intră în vigoare imediat, a fost adoptată cu 278 de voturi din cei 296 de deputaţi prezenţi.

Rezoluţia adoptată de Radă prevede că încetarea anticipată a puterilor legislativului regional se adoptă în baza avizului Curţii Constituţionale a Ucrainei, care vineri a declarat neconstituţional referendumul convocat de regiunea autonomă Crimeea pentru a determina integrarea sa în Rusia.

În plus, Curtea Constituţională a dispus încetarea activităţii tuturor comisiilor electorale care pregătesc consultarea în regiunea autonomă şi a interzis autorităţilor din Crimeea să finanţeze referendumul.

Ucrania în considerare toate formele posibile de cooperare cu NATO pentru a păstra integritatea şi suveranitatea teritorială a ţării

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Desciţa, a declarat sâmbătă că autorităţile de la Kiev iau în considerare toate formele posibile de cooperare cu NATO pentru a păstra integritatea şi suveranitatea teritorială a ţării, transmite agenţia EFE.

‘Vom lua în considerare toate formele posibile de cooperare (cu NATO), în scopul de a menţine integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei’, a spus Deşciţa într-o conferinţă de presă, citat de EFE.

El a spus că se va întâlni luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cu care va aborda toate aspectele legate de relaţiile bilaterale şi posibilităţile de cooperare militară.

Şeful diplomaţiei ucrainene a mai declarat că primul ministru al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, l-a invitat pe Rasmussen la Kiev, dar nu a precizat data la care ar putea să aibă loc vizita.

Şeful guvernului ucrainean a declarat vineri, la întoarcerea de la Washington, că Ucraina poartă negocieri privind cooperarea militară cu Statele Unite şi Alianţa Atlantică. El a subliniat, însă, că Ucraina nu ia în considerare nicio altă soluţie decât cea paşnică la conflictul cu Rusia, care a ocupat practic regiunea autonomă separatistă ucraineană Crimeea, populată în principal de etnici ruşi.

La rândul său, preşedintele interimar al Ucrainei, Alexandr Turcinov, a dat asigurări că nu va ordona trimiterea de trupe în Crimeea, pentru a nu lăsa neprotejată frontiera de est, unde se află graniţa cu Rusia.

Referendumul din Crimeea este neconstituţional, conform unui raport al Consiliului Europei

Consiliul Europei estimează, într-un raport preliminar, că referendumul de duminică, prin care se supune la vot realipirea Crimeii la Rusia, nu este compatibil cu principiile constituţionale, a susţinut sâmbătă un purtător de cuvânt al acestei organizaţii paneuropene, transmite AFP.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a confirmat pentru AFP informaţiile publicate de media germană şi austriacă în acest sens, citându-l pe ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz.

Şeful diplomaţiei austriece a precizat pentru presă că raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia, care reuneşte specialişti europeni în drept constituţional şi este legat de Consiliul Europei, a ajuns la concluzia că separarea Crimeii de Ucraina este ilegală sub raport constituţional.

Austria deţine în prezent preşedinţia comitetului de miniştri, ‘organul executiv’ al Consiliului Europei care reuneşte miniştrii de externe din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei şi reprezentanţii lor.

‘Pot confirma anunţul făcut de ministrul austriac de externe’ cu privire la existenţa acestui raport, a precizat purtătorul de cuvânt, adăugând că acest raport preliminar, ce urmează să fie supus aprobării în sesiunea plenară a Comisiei de la Veneţia la 21 martie, indică faptul că un astfel de referendum ‘nu este compatibil cu principiile constituţionale şi cu standardele democratice’.

Thorbjorn Jagland, care a fost la 10 martie la Kiev alături de Sebastian Kurz, le-a solicitat experţilor Comisiei de la Veneţia să ‘examineze legalitatea’ acestui referendum ce a fost anunţat pentru data de 16 martie de rusofonii din Crimeea.

Consiliul Europei, organism înfiinţat în 1949 şi care are sediul la Strasbourg (Franţa), este o organizaţie interguvernamentală ce regrupează în prezent 47 de state, printre care cele 28 de state membre UE şi Turcia. Ucraina şi Rusia au devenit membre din 1995 şi respectiv 1996. Obiectivul principal al acestei organizaţii este apărarea democraţiei, a drepturilor omului şi a principiilor statului de drept.

De asemenea, mai mulţi lideri europeni au calificat acest referendum drept ‘ilegal’, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, François Hollande.