‘Referendumul s-a desfăşurat pe un teren inegal, iar cele două tabere nu au beneficiat de aceleaşi oportunităţi’, a declarat deputatul român Cezar Florin Preda, şeful delegaţiei APCE.
‘Modificări târzii ale procedurilor de numărare (a voturilor) au eliminat o garanţie importantă’ împotriva fraudelor, a adăugat Preda, făcând aluzie la decizia autorităţilor de a accepta buletine neştampilate cu sigiliul oficial.
Cele două principale partide de opoziţie, CHP (social-democrat) şi HDP (prokurd), au denunţat decizia Înaltului Consiliu Electoral (YSK) de a valida aceste buletine, anunţându-şi intenţia de a depune contestaţii.
‘În ziua referendumului nu au existat probleme majore, cu excepţia unor regiuni, însă nu putem decât să regretăm absenţa observatorilor din partea societăţii civile’, a mai spus Cezar Preda.
‘Nu vorbim despre fraude. Nu avem nicio informaţie despre acest subiect’, a subliniat Preda, citat de AFP, precizând că aceasta ‘nu ţine de competenţa noastră’.
El a notat totuşi că, ‘la modul global, referendumul nu a fost la înălţimea criteriilor Consiliului Europei’, iar ‘cadrul legal a fost inadecvat pentru desfăşurarea unui proces cu adevărat democratic’.
Reprezentantul APCE a mai arătat că referendumul a fost organizat în condiţiile stării de urgenţă, în vigoare după puciul eşuat din iulie 2016. ‘O stare de urgenţă nu ar trebui să fie folosită niciodată pentru a submina statul de drept’, a punctat Cezar Preda.
Deşi aspectele tehnice ale procesului de vot au fost bine gestionate, votanţilor nu li s-au pus la dispoziţie informaţii imparţiale despre elemente cheie ale reformei, iar limitările libertăţilor fundamentale au avut un efect negativ, afirmă comunicatul.
La rândul său, Tana De Zulueta, membră a delegaţiei OSCE, a declarat că, în Turcia, campania a fost ‘pătată de înalţi responsabili care i-au asimiliat pe susţinătorii opţiunii ”nu” cu simpatizanţi ai teroriştilor, iar în numeroase cazuri, aceşti susţinători s-au confruntat cu intervenţii ale poliţiei şi incidente violente la evenimentele lor’.