Proiectul reformei UE, care prevede o centralizare semnificativă a puterii, este conţinut în documentul adoptat la şedinţa Grupului privind viitorul Uniunii Europene (Future of Europe group), ce s-a desfăşurat luni la Varşovia, scrie Agerpres.
Din acest grup fac parte miniştrii de externe din Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia şi Franţa, adică toate cele mai importante şi influente state din UE, cu excepţia Marii Britanii. Rolul principal în acest angrenaj îi revine Germaniei şi Franţei, menţionează publicaţiile britanice.
‘Pentru ca Europa să fie un actor real şi un lider global, ea trebuie să aibă o structură puternică a instituţiilor’, se menţionează în declaraţia comună a miniştrilor de externe din Germania şi Polonia, Guido Westerwelle, respectiv Radoslaw Sikorski. Pentru aceasta este nevoie de un preşedinte, care să fie ales în mod direct şi care să desemneze personal membrii unui prezumtiv ‘guvern european’.
Unii dintre participanţii la forum au propus comasarea funcţiei preşedintelui Comisiei Europene, ocupată în prezent de José Manuel Barroso, cu cea a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy.
În cazul în care proiectul de reforme va fi adoptat, state separate din UE vor pierde dreptul de veto în probleme de politică externă şi de securitate, precum şi în cazul ratificării tratatelor europene. Pe cale de consecinţă, aceste ţări vor fi obligate să susţină măsuri şi acţiuni în materie de politică externă cu care nu sunt de acord. De asemenea, proiectul prevede ca ţările UE să nu poată respinge documente fundamentale, ca rezultat al referendumurilor desfăşurate pe teritoriul naţional, aşa cum s-a întâmplat până acum, după cum menţionează antena rusă a BBC.
Noua reformă va consolida de asemenea competenţele Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate şi transformarea acestuia într-un adevărat Minister de Externe. Se prevede crearea unui departament unic de poliţie, care să se ocupe de controlul graniţelor UE, precum şi formarea în Parlamentul European a unei camere speciale a deputaţilor din zona euro, care să se ocupe de examinarea măsurilor referitoare la moneda unică.
Nu toate cele 11 ţări reprezentate de şefii diplomaţiilor lor la forumul de la Varşovia au susţinut ideea înfiinţării unei armate unice a UE, de aceea documentul final face referiri prudente la o astfel de posibilitate. ‘Scopul este de a crea o politică unică europeană de apărare, care să includă eforturile comune în domeniul apărării, inclusiv prin crearea unei pieţe unice de armament. Pentru unele ţări membre ale grupului, acest lucru va însemna în timp crearea unei armate europene unice’, se afirmă în declaraţia finală.
După cum menţionează presa britanică, apariţia unui plan de centralizare a puterii în UE va amplifica tendinţele în favoarea desfăşurării unui referendum în Marea Britanie privind prezenţa ţării în structurile europene pentru care pledează parlamentari din partea Partidului Conservator la putere