Reforma pieţei de energie electrică a UE în impas, din cauza conflictului privind energia nucleară – EuropeanNewsroom

Odată cu o reformă a pieţei europene de electricitate, eurodeputaţii doresc să protejeze mai mult consumatorii împotriva fluctuaţiilor preţurilor. Cetăţenii ar trebui să aibă dreptul la contracte cu preţ fix, precum şi la contracte cu preţuri dinamice, potrivit poziţiei de negociere a Parlamentului European, adoptată joi, la Strasbourg. Consumatorii ar trebui să primească, de asemenea, mai multe informaţii cu privire la opţiunile disponibile, scrie Agerpres.

La baza poziţiei parlamentare a fost o propunere legislativă a Comisiei Europene din martie. La mijlocul lunii iulie, Comisia pentru Industrie şi Energie a Parlamentului European a modificat propunerea – prin limitarea puternică a subvenţiilor pentru industria nucleară – în pregătirea discuţiilor cu statele membre pentru finalizarea textului. Acest mandat a fost aprobat joi de eurodeputaţi (366 de voturi pentru, 186 împotrivă, 18 abţineri). Această poziţie în comisia parlamentară ar fi putut fi aprobată fără vot în plen, cu excepţia cazului în care s-ar fi opus în mod expres cel puţin 71 de membri aleşi. Exact asta s-a întâmplat, totuşi, rezultând un vot oficial fără posibilitate de amendamente.

Protestul a fost condus de membrii delegaţiilor PPE (Franţa) şi Renew, care au considerat că textul este prea restrictiv cu privire la accesul centralelor nucleare la mecanismele de preţ garantate de guvern şi risca să pună în pericol „revizuirea majoră” a „flotei nucleare” franceze. Deputaţii liberali sloveni, români şi cehi de la Renew şi-au unit forţele cu conservatorii şi reformiştii europeni de centru-dreapta (ECR) şi europarlamentarii de la stânga radicală. Ei nu au putut împiedica adoptarea textului, care a rămas neschimbat.

Odată cu reforma pieţei de electricitate, Comisia Europeană vrea să evite o explozie a preţurilor pentru consumatori şi să promoveze extinderea energiilor regenerabile. Conform propunerii, trebuie promovate în special contractele pe termen lung pentru producerea de energie electrică din energii regenerabile şi energie nucleară.

Cu toate acestea, nu există încă o poziţie comună în rândul ţărilor UE. Potrivit diplomaţilor UE, în trecut au existat temeri că industria nucleară franceză ar putea fi favorizată în mod disproporţionat. Până acum, Germania şi Franţa au fost în dezacord între ele.

Disputa Consiliului privind energia nucleară continuă

Reforma pieţei de energie electrică a fost blocată în Consiliu, deoarece Franţa cere ca subvenţiile pentru dezvoltarea contractelor pentru diferenţă public-privat (CfD) să se poată aplica şi activităţilor nucleare existente. Statul ajunge la un acord cu un producător pentru un preţ fix pentru cumpărarea şi vânzarea energiei electrice pe o anumită perioadă, iar apoi rambursează diferenţa în funcţie de nivelul preţului real, dacă a fost mai mare sau mai mic decât preţul fix. Germania, Austria, Luxemburg şi Italia sunt împotriva extinderii acestora la activele nucleare.

Austria şi Luxemburg nu sunt de acord din cauza opoziţiei lor istorice faţă de energia nucleară, Germania şi Italia din cauza particularităţii mixului de electricitate din Franţa, aproape 80% din electricitate fiind produsă prin intermediul energiei nucleare. O astfel de măsură ar aduce beneficii companiilor franceze faţă de cele din restul continentului, deoarece ar avea ca rezultat o subvenţie publică automată pentru producătorii interni de energie în caz de criză, ferind permanent companiile franceze de fluctuaţiile preţurilor.

Slovenia, ca şi alţi membri ai UE reuniţi în jurul Franţei, nu va fi de acord să „nu privilegieze energia nucleară, care este cheia decarbonizării şi tranziţiei ecologice”, a declarat ministrul sloven pentru Mediu, Climă şi Energie, Bojan Kumer. În acelaşi timp, acest lucru ar pune şi presiune în creştere asupra preţurilor, a adăugat el.

Kumer a salutat contribuţia preşedinţiei spaniole la convergenţa poziţiilor cu privire la reforma pieţei de energie electrică. El a subliniat că cheia este găsirea unui numitor comun şi că atât blocul german, cât şi cel francez, trebuie să lucreze la acest lucru. În ceea ce priveşte utilizarea CfD, Slovenia este în favoarea flexibilităţii maxime.

„Vrem ca acest lucru să ajungă la consumatorul obişnuit, nu doar la afaceri şi industrie”, a afirmat Kumer, care a susţinut şi un control eficient la nivel european, asupra redistribuirii veniturilor şi a subvenţiilor.

Săptămâna trecută, preşedinţia spaniolă a Consiliului UE a distribuit prima sa propunere oficială pentru a deschide calea negocierilor privind reforma pieţei UE de electricitate. Proiectul include concesii către Franţa, introducând în acelaşi timp controale pentru a evita denaturarea pieţei, ceea ce preocupă în special Germania.

Noua propunere a preşedinţiei spaniole se concentrează pe acele aspecte în care există dezacorduri şi, în special, urmăreşte să rezolve poziţiile Parisului şi Berlinului cu privire la CfD.

Al treilea vicepreşedinte al Guvernului spaniol şi ministru pentru Tranziţie Ecologică, Teresa Ribera, a declarat săptămâna trecută presei de la Bruxelles că este încrezătoare că statele membre vor putea ajunge la un acord „în câteva săptămâni”, care să permită începerea negocierilor finale cu Parlamentul European.

Punerea consumatorilor pe primul loc?

Propunerea preşedinţiei spaniole defineşte caracteristicile de proiectare ale instrumentelor pentru a asigura viabilitatea economică pe durata de viaţă a centralelor nucleare. De asemenea, cere ca veniturile din CfD să fie distribuite clienţilor finali.

În plus, aceste contracte pentru diferenţă trebuie să fie concepute astfel încât să se asigure că nu există o compensaţie insuficientă sau supracompensare, să determine cuantumul remuneraţiilor printr-un proces de licitaţie transparent şi nediscriminatoriu şi să evite denaturarea concurenţei şi a comerţului pe piaţa internă, care decurg din distribuirea veniturilor către companii.

De asemenea, se stabileşte o schemă de remunerare pentru consumatori, în special companii, care ar primi bani în funcţie de consumul lor total, fără a modifica stimulentele de reducere a consumului sau subminarea concurenţei dintre furnizori. Sistemul ar urma să fie supravegheat de Comisia Europeană, care ar putea impune limite privind redistribuirea veniturilor companiilor.

Noile investiţii se vor îndrepta către noi instalaţii de producere a energiei electrice sau investiţii care vizează prelungirea substanţială a duratei de viaţă a acestora.

Mai multă energie regenerabilă

Proiectele de definiţii ale preşedinţiei spaniole pentru viabilitatea economică a instalaţiilor şi modul în care veniturile sunt distribuite consumatorilor după ajustarea CfD nu se referă doar la energia nucleară. Acestea se referă, de asemenea, la energia eoliană, energia solară, energia geotermală şi energia hidroelectrică fără rezervoare. Cu toate acestea, statele membre pot excepta instalaţiile de energie regenerabilă la scară mică.

Marţi, Parlamentul European a susţinut o extindere semnificativă a generării de energie regenerabilă, solicitând ca sursele regenerabile să reprezinte cel puţin 42,5% din energia utilizată în Uniunea Europeană până în 2030. Multe ţări europene ar trebui să-şi majoreze semnificativ producţia de energie din surse regenerabile pentru a îndeplini obiectivul. În Germania, de exemplu, ponderea energiilor regenerabile a fost de 20,4% în 2022, conform cifrelor guvernamentale.

Miercuri, la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat şi o serie de măsuri viitoare pentru promovarea energiei eoliene, subliniind necesitatea de a accelera eliberarea autorizaţiilor.

Înainte ca reforma pieţei de electricitate să intre în vigoare, ţările UE mai trebuie să ajungă la un acord cu Parlamentul European.

Obiectivul este ca versiunea finală a reformei să poată fi convenită cu Parlamentul European înainte de sfârşitul anului sau începutul lui 2024. De atunci, centrul de putere al UE va intra într-o fază pre-electorală, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, dpa, EFE, Europa Press, STA, participante în proiectul enr.