Textul, recent adoptat de parlament într-un interval foarte scurt, urma să intre în vigoare la 1 noiembrie.
În cele din urmă, a fost publicat vineri în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare sâmbătă. Într-un interviu acordat postului de televiziune ARD, coordonatorul guvernamental pentru dosarul migranţilor, Peter Altmeier, a vorbit despre un ‘semnal’ la adresa candidaţilor la azil în Germania.
Legea îi va lipsi pe cetăţenii din Albania, Kosovo şi Muntenegru de posibilitatea de a solicita azil în Germania, cu excepţia unor cazuri deosebit de grave. Acestea sunt considerate pe viitor ca ţări de origine sigure.
Pe de altă parte, numeroase alocaţii în bani pentru solicitanţii de azil, acordate pe perioada cât cererea lor este examinată, vor fi înlocuite prin prestaţii în natură cu scopul de a face Germania mai puţin atractivă pentru migranţi.
În plus, procedurile de expulzare pentru solicitanţii respinşi vor fi accelerate.
În acelaşi timp, în cadrul coaliţiei guvernamentale a cancelarului Angela Merkel pare să se ajungă la un acord privind înfiinţarea unor centre speciale la graniţă – numite ‘zone de tranzit’ – pentru a expulza mai rapid migranţii care este evident că nu îndeplinesc condiţiile statutului de refugiat în Germania, cum sunt migranţii economici.
Ministrul de Interne, Thomas de Maizière, a vorbit despre ‘un acord de principiu’ asupra acestei chestiuni, subliniind totodată că ‘detaliile urmează să fie clarificate’.
Partidul Social Democrat, membru al coaliţiei, s-a opus multă vreme acestor centre, refuzând ideea unor ‘lagăre’ pentru refugiaţi. În cele din urmă, a acceptat totul, subliniind că aceste zone vor fi instalate în majoritatea cazurilor în clădiri existente.
În acest an, Germania aşteaptă între 800.000 şi un milion de migranţi, faţă de aproximativ 200.000 în 2014.