Regionalizare România. 12 „judeţe”, prag de locuitori pentru oraşe şi comune – Proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială
În luna aprilie, Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a comunicat că e nevoie urgent de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, având în vedere situaţia bugetară prezentată de Ministerul de Finanţe, şi au cerut autorităţilor statului redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori.
Cum ar arăta noua harta a României
Cele 12 judeţe
- Muntenia Sud: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman.
- Muntenia Nord: Prahova, Argeş, Dâmboviţa.
- Dunăre Carpaţi Curbură: Galaţi Brăila, Buzău, Vrancea.
- Dobrogea: Constanţa, Tulcea.
- Oltenia: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi.
- Transilvania Sud Est: Braşov, Harghita, Covasna.
- Transilvania Sud Vest: Sibiu, Alba, Hunedoara.
- Transilvania Nord Vest: Cluj, Mureş Bistriţa Năsăud, Sălaj.
- Banat: Timiş, Arad, Caraş Severin.
- Crişana Maramureş: Bihor, Satu Mare, Maramureş.
- Moldova Centru: Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui
- Bucovina Moldova Nord: Suceava, Botoşani.
Iată ce a scris deputatul Tudor Benga pe Facebook:
„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate. E un subiect la care lucrez de multă vreme si care are foarte multe tehnicalitati însă care sub o formă sau alta trebuie să intre odată și odată în dezbaterea oficială a legislativului.
E un subiect foarte sensibil de care toată clasa politică fuge și mai ales coaliția PSD-PNL-UDMR care ține țara baronizata plecând fix de la fragmentarea administrativă excesivă a României. Și tocmai fiindcă actuala coaliție fuge de dezbaterea parlamentară a tuturor temelor mari de reformă a statului cred că e necesar aducem aceste teme în circuitul legislativ pentru a vedea exact și pozițiile CES-ului și ale CL-ului și ale Guvernului și ale partidelor și ale tuturor actorilor instituționali implicați.
Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi. Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritoriala este una dintre cele mai importante.”