Regionalizarea României, proiectul abandonat: La Bucureşti e ca la Berlin, Moldova e lanterna roşie a Europei

Regionalizarea României pare azi un proiect abandonat. Descentralizarea administraţiei şi reducerea numărului unităţilor administrative moştenite din sistemul comunist, sugerate de UE, a rămas în actualitate doar la nivel de declaraţii politice. Deşi, acum doi ani, intrase parcă pe ultima turnantă, sub bagheta şefului administraţiilor locale, Liviu Dragnea, proiectul a dispărut brusc de pe agenda publică după destrămarea alianţei de guvernare.

Iată ce spunea Dragnea, cu doi ani în urmă, înainte să abandoneze proiectul. „Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul administrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni”.

Diferenţele dintre regiuni sunt într-adevăr foarte mari la această oră. După ultimele date publicate de Eurostat (2013), PIB-ul per capita la partitatea puterii de cumpărare este în regiunea Ilfov-Bucureşti de 27.100 de euro, cu doar 200 de euro sub cel al Berlinului. Pe urmă, cea mai avansată regiune, la o distanţă imensă faţă de Capitală, ar fi cea de Vest, care atinge un PIB per capita de doar 12.900 de euro. Diferenţa care îngrijorează cel mai mult este însă între regiunea de Vest şi cea a Moldovei (Nord-Est), unde suma activităţilor economice pe cap de locuitor ajunge la doar 7.000 de euro, fiind a doua cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, după Severozapaden (Bulgaria). Ca fapt divers, în top 10 cele mai sărace regiuni din UE, patru sunt din România (Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Sud – Muntenia).

Iohannis a promis regionalizarea în Campanie

„Ca Președinte al României, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare și descentralizare. Actuala împărțire administrative teritorială a României datează din perioada comunistă și transformările prin care a trecut nu i-au alterat fondul” a scris Klaus Iohannis în programul electoral cu care a câştigat Preşedinţia României.

Nu avem, până în momentul de față, o analiză realistă asupra consecințelor descentralizării în România, proces care durează de 20 de ani, a mai spus Iohannis, care s-a plâns că programul lui Dragnea era mai degrabă unul axat pe împărţirea influenţei politice decât pe administrare.

Care sunt regiunile României – situaţia actuală

Planurile actuale privind regionalizarea suprapun hărţii actuale administrative cele opt regiuni de dezvoltare, create în 1998 pentru coordonarea necesară aderării României la Uniunea Europeană. 

Procesul de regionalizare se derulează în strînsă legătură cu descentralizarea administrativă şi financiară.

Ce s-a întâmplat până acum

Decembrie 2012 – includerea proiectului în Programul de Guvernare 2013-2016
Februarie 2013 – aprobarea în Guvern a Memorandumului privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România
Februarie-martie 2013 – crearea structurilor de lucru (CONREG, CTIRD), prevăzute în Memorandum, primele întâlniri
Aprilie 2013 – iniţierea primelor dezbateri, întâlniri de lucru cu experţi străini şi cu reprezentanţii administraţiei publice locale
Mai 2013 – întâlnire de lucru cu reprezentanții administrației publice locale privind descentralizarea
Mai-iunie 2013 – primele dezbateri în plan local au fost organizate la Iași, Craiova și Timisoara.
După care nu s-a mai întâmplat nimic până în ziua de azi.

Care sunt paşii către regionalizare

Analiza necesară organizării şi funcţionării regiunilor administrativ-teritoriale
Analiza proiectelor de modificare a actelor normative care vizează transferul de competenţe către administraţia publică de la nivel local, judeţean şi regional
Elaborarea pachetului legislativ necesar pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice regionale.
– Organizarea de întâlniri-dezbateri libere, în fiecare regiune, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Organizarea unor întâlniri-dezbateri finale în Bucureşti, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, a partidelor politice parlamentare şi neparlamentare etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Definitivarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea.
– Adoptarea de către Parlament a legii pentru revizuirea Constituţiei.
– Desfăşurarea referendumului.
– Validarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională a României.
– Intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite, la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de validare a referendumului.
– Promovarea şi aprobarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea în Guvern, imediat după data intrării în vigoare a Constituţiei revizuite.
– Organizarea de alegeri pentru autorităţile publice regionale.