Regiunea Balcanilor, lovită de cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani

Temperaturile record – care se află în mod constant în creştere de ani de zile din cauza încălzirii globale, potrivit oamenilor de ştiinţă, – au devastat culturile, legumele, fructele şi au redus producţia de energie într-o regiune care este deja grav afectată de criza economică globală.

Incendii au distrus sute de hectare de păduri şi vegetaţie în Bosnia, Serbia, Croaţia şi Muntenegru. Unele dintre incendiile izbucnite la graniţa dintre Serbia şi Kosovo sunt departe de a fi stăpânite din cauza terenurilor minate rămase din timpul războiului din 1999 pentru fosta provincie sârbă.

Culturile de cartofi şi porumb sunt printre cele mai afectate de secetă, în condiţiile în care sistemele de irigaţie din fosta Iugoslavie, construite în timpul regimului comunist, sunt depăşite, lăsând cea mai mare parte a terenurilor agricole la mila naturii.

Seceta din Balcani este comparată cu un dezastru similar în prezent în Statele Unite ale Americii, permiţând unor economii, cum ar fi Rusia, să profite exportând alimente, grâu şi alte cereale către statele din Balcani.

Din cauza efectului secetei asupra animalelor, analiştii prognozează o creştere bruscă a preţului de vânzare a cărnii şi a laptelui, făcând situaţia şi mai grea pentru una dintre cele mai sărace regiuni din Europa.

‘În acest an pagubele provocate de secetă sunt în proporţie de 30-80%, în unele zone chiar de 100%’, a declarat Tihomir Jakovina, ministrul agriculturii din Croaţia.

În Serbia, Ministerul Agriculturii a informat că recolta de porumb şi soia – principalele produse de export ale ţării – va fi înjumătăţită faţă de anul trecut, provocând pierderi de peste 1 miliard de dolari.

În Bosnia, căldura a distrus aproape 70% din producţia de legume şi porumb, a afirmat Sead Jelec, un oficial din cadrul Asociaţiei Producătorilor Agricoli.

‘Ultimii şase ani au fost foarte secetoşi în această regiune, însă în acest an a fost cu siguranţă cel mai rău, putem spune chiar catastrofal’, a afirmat el.

Regiunea a cunoscut, de asemenea, o toamnă a anului 2011 foarte secetoasă, afectând debitul râurilor, inclusiv pe cel al fluviului Dunărea. Aceasta a fost o veste bună la început, pentru că iarna trecută a fost foarte geroasă şi a nins foarte mult în Balcani, existând temeri că vor avea loc inundaţiile imediat ce zăpada va începe să se topească.

Însă meteorologul Dalibor Ballian din Sarajevo a declarat că vânturile calde din sud au topit zăpada, care s-a evaporat rapid. ‘Prin urmare, am intrat în primăvară cu un deficit de apă în sol’, a spus el. ‘Acum, acest deficit a înregistrat un record. Vom suferi din această cauză mulţi ani de acum încolo’, a mai spus el.

Din nou, în mai puţin de un an, nivelul apelor Dunării în Serbia şi Bulgaria este mai mic decât cel necesar pentru transportul maritim în condiţii de siguranţă, au declarat oficiali.

Autorităţile bulgare au interzis navigaţia vaselor cu încărcături grele pe mai multe porţiuni ale fluviului. Recent, o navă de croaziera cu 100 de turişti la bord a eşuat în apropierea oraşului bulgar Sviştov din cauza nivelului scăzut al apei, iar pasagerii au rămas blocaţi în apa cu adâncime mică până când nava a fost remorcată.

În România, exportatorii de fructe de pădure – mure, coacăze negre şi zmeură – din Transilvania au fost afectaţi de secetă, iar micii fermieri nu au putut să-şi realizeze norma de care aveau nevoie pentru a exporta fructele în Germania şi în alte ţări din Europa de Vest.

‘Produceam de obicei 100 de tone. Acum este greu să strângem şi 10 tone’, a afirmat Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Mureş, o regiune importantă pentru producţia de fructe de pădure.

Seceta s-a văzut cel mai bine în nivelul râurilor mici şi lacurilor din regiune, acesta ajungând la doar câţiva centimetri în unele cazuri.

Hidrocentralele din Serbia, Bosnia şi Macedonia şi-au redus producţia din cauza lipsei de apă, iar autorităţile spun că din această cauză va trebui importată energie electrică.

În Macedonia, oficialii au avertizat chiar că furnizarea de apă potabilă ar putea fi în pericol.

În Serbia, Lacul Palic, din nordul ţării, a fost umplut artificial cu mii de litri de apă dintr-un râu pentru a salva peştii şi sistemul ecologic.

Unul dintre principalele râuri din Bosnia – Bosna – s-a transformat într-un ‘canal de drenaj’, iar întreaga floră şi faună a dispărut.

În cele din urmă, în vestul Kosovo, oraşul Prizren, inclus în patrimoniul UNESCO şi locul unde se găsesc biserici medievale creştin-ortodoxe sârbe şi moschei otomane, a fost martor al scăderii nivelului apei râului Bistriţa până la un firicel.