Reglementarea pieţei energiei – Companiile listate la bursă vor fi afectate de noul mecanism. Impactul ar fi de 5% din venituri, conform Goldring

Analiștii de la casa de brokeraj Goldring din Târgu Mureș apreciază că nou-introdusul mecanism de achiziție centralizată a energiei, valabil de la 1 ianuarie 2023 până la finalul lui martie 2025, prin care producătorii sunt obligați să vândă la prețul de 450 de lei/MWh, va avea un impact negativ asupra producătorilor listați la bursă.
Mihai Nicuţ - mie, 16 nov. 2022, 13:45
Reglementarea pieţei energiei - Companiile listate la bursă vor fi afectate de noul mecanism. Impactul ar fi de 5% din venituri, conform Goldring

Guvernul a anunțat recent oficial, printr-o ordonanță de urgență, că a decis revenirea la reglementarea pieței de energie electrică. Astfel, producătorii de energie vor fi obligați să vândă, până în martie 2025, electricitatea la prețul de 450 lei/MWh, printr-un mecanism de achiziție centralizată.

Evoluția veniturilor Nuclearelectrica și OMV Petrom ar putea fi impactată negativ cu aproximativ 5%, în exercițiul financiar din care este aplicat acest preț, comparativ cu bugetele și estimările pentru acest an și cu un procent mai important, dacă luăm în calcul prețurile medii obținute la vânzarea energiei în anul 2022, sunt de părere analiștii casei de brokeraj Goldring.

Ei mai spun că deși piața de capital a fost, de regulă, sensibilă la astfel de modificări legislative, până acum nu a reacționat la decizia Guvernului. „Acest lucru ne poate face să credem că investitorii nu sunt convinși încă de faptul că acest mecanism va fi aprobat în cele din urmă sau, cel puțin, nu în această formă”, adaugă analiștii Goldring.

„Având în vedere modul de formare a prețului energiei electrice în România (producție, transport, distribuție și furnizare), decizia de revenire la un mecanism de achiziție centralizată va avea impact în principal asupra producătorilor de electricitate ale căror costuri de producție sunt mai mari, iar aceștia trebuie identificați printre cei care au centrale care funcționează pe cărbune și pe gaz. De exemplu, centrala de la Paroșeni, care produce energie la costuri mult peste limita de preț stabilită prin Ordonanță ar putea figura printre cei mai afectați producători. De partea cealaltă, foarte puțin afectați vor fi producători precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau OMV Petrom” mai spun analiștii casei de brokeraj din Târgu Mureș.

Analiștii Goldring se așteaptă ca producătorii care au costurile mai mici de 450 lei/MWh să își vadă profiturile scăzând. Ei mai afirmă că dintre companiile listate la BVB, cea mai puțin afectată va fi Nuclearelectrica. Cele două reactoare aflate în funcțiune produc energie în bandă la o putere orară cuprinsă între 1.380 și 1.400 MW.

Prețurile de producție sunt, în acest moment, negociate pe bursele OPCOM și pe Bursa Română de Mărfuri. Ca în majoritatea țărilor UE, piața funcționează după modelul prețului marginal, ceea ce înseamnă că energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcție de cerere. Modelul este eficient, oferă transparență și avantajează producătorii care au costuri cât mai mici. Prețul este stabilit de ultimul producător care a găsit o contrapante, altfel spus prețul este dat de cel mai scump producător.

În acest moment, Nuclearelectrica are la finalul primelor nouă luni ale anului curent un preț mediu de vânzare a energiei electrice de 626,3 lei/MWh, cantitatea vândută fiind de 7,7 mil. MWh de la începutul anului. Hidroelectrica, companie care urmează a se lista la bursă și care are o pondere semnificativă în portofoliul unei alte entități listate, Fondul Proprietatea, avea un preț mediu de vânzare realizat al energiei electrice de 577,7 lei/MWh, totalul energiei vândute fiind de 7,5 TWh la finalul primului semestru. OMV Petrom are o pondere a veniturilor din vânzarea energiei electrice mai scăzută, dar, cu toate acestea, a avut o producție netă de energie electrică de 3,53 TWh în primele nouă luni ale anului, prețul mediu spot OPCOM al energiei electrice livrate în bandă fiind de 1,368 lei/MWh.

Analiștii Goldring reamintesc că indicele BET-NG, care reflectă evoluția companiilor energetice și de utilități, nu a rămas indiferent în momentul intrării în vigoare a Ordonanțelor care au în prim-plan sectorul energetic. Acesta a marcat o creștere de 1,10% odată cu adoptarea OU nr. 27 din 18 martie 2022, care prevede plafonarea prețului final al energiei electrice pentru consumatorii casnici, respectiv o scădere de 2,37% la adoptarea OU nr. 119 din 1 septembrie 2022, care prevedea plafonarea și compensarea prețurilor de energie.

Goldring are o experiență de peste 20 de ani pe piața de capital La finalul exercițiului financiar 2021, societatea a raportat o cifră de afaceri de 7,3 milioane de lei, profit net de 1,5 milioane de lei și 29 de angajați.

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare. După consultările de astăzi de la Cotroceni, el speră că......
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie ...
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...