Noi reguli pentru gospodăriile țărănești care vând zacuscă, gemuri sau alte produse în târguri și piețe. Nu vor mai putea comercializa la mare distanță de locul unde produc materia primă

Producătorii primari de legume şi fructe care deţin o gospodărie ţărănească de legume şi fructe, adică nu sunt înscriși în vreo formă juridică de organizare, dar obţin din producţia proprie și produse prelucrate pe care le comercializează, trebuie să se inregistreze la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, prin notificarea activităţilor lor, potrivit unui proiect de Ordin al ANSVSA aflat în dezbatere publică. De asemenea, ei își pot comercializa marfa în acest mod doar în limita a 800 de kilograme pe an.

Pentru notificare, ei trebuie să depună la DSV următoarele documente:

• o notificare în care se înscriu activitățile desfășurate și locurile de valorificare a produselor obţinute,
• copie de pe actul de identitate al producătorului primar;
• documentul din care să rezulte starea de sănătate a producătorului și a membrilor
  familiei sale;
• copia atestatului de producător și o copie a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, eliberat de primării sau după caz, copia atestatului de gospodărie țărănească şi o copie a carnetului de comercializare, eliberate de Cooperativa Agricolă, în baza Legii nr. 566/2004 a cooperației agricole;
• dovada care atestă că au fost achitate tarifele prevăzute în legislația specifică în vigoare.

Activitățile gospodăriilor ţărăneşti de legume şi fructe vor fi înregistrate într-un registru special de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și postate pe site-ul ANSVSA, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentației complete.

Ce reguli trebuie să respecte producătorii

Potrivit proiectului, producătorii primari de legume și fructe care deţin o gospodărie ţărănească sunt obligați să respecte anumite condiții de igiena a produselor alimentare, respectiv pe cele prevăzute în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare şi ghidurile de bune practici de igienă elaborate de asociațiile profesionale și avizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Spre exemplu, conform Regulamentului, incintele trebuie să fie, în măsura în care este posibil, amplasate, concepute, construite, curăţate și menţinute în bună stare pentru a se evita riscul de contaminare, în special de către animale și dăunători.
După caz:

• trebuie să existe instalaţii capabile să asigure un nivel adecvat de igienă personală (inclusiv instalaţii de spălare și uscare a mâinilor în condiţii de igienă, instalaţii sanitare igienice și vestiare);
• suprafeţele aflate în contact cu produsele alimentare trebuie să fie în bună stare, ușor de curăţat și, după caz, de dezinfectat. Acest lucru va impune utilizarea materialelor netede, lavabile, rezistente la coroziune și netoxice, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare;
• trebuie să se prevadă mijloace adecvate pentru curăţarea, și, după caz, dezinfectarea instrumentelor și a echipamentelor de lucru;
•  în cazul în care produsele alimentare sunt curăţate în cadrul activităţilor întreprinderii din sectorul alimentar, trebuie să se prevadă mijloacele ca această operaţiune să se desfășoare în condiţii igienice;
• trebuie să existe apă potabilă caldă și/sau rece în cantitate suficientă;
• trebuie să se prevadă mijloace și/sau spaţii adecvate pentru depozitarea și eliminarea, în bune condiţii de igienă, a substanţelor și deșeurilor periculoase și/sau necomestibile (lichide sau solide);
• trebuie să se prevadă mijloace și/sau spaţii adecvate pentru păstrarea și controlul condiţiilor de temperatură adecvată a produselor alimentare;
• produsele alimentare trebuie amplasate în locuri și în condiţii care să permită, în măsura în care este posibil, evitarea riscului de contaminare.

„Producătorii primari de legume și fructe care deţin o gospodărie ţărănească de legume şi fructe, trebuie să aplice toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de contaminare a produselor alimentare în timpul obținerii și expunerii lor la vânzare” se mai arată în proiect.

De asemenea, produsele prelucrate din legume și fructe obținute într- o gospodărie ţărănească trebuie:

• să provină din materii prime, legume și fructe, sigure şi adecvate pentru consumul uman şi să fie manipulate de persoane care respectă normele de igienă personală, care deţin carnet de sănătate și echipament de protecție corespunzător;
• să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului/culorii, mirosului, gustului ori consistenței;
• să nu fie contaminate cu diferite impurități, să nu fie transportate sau prezentate în ambalaje murdare, ruginite ori improprii pentru produsele respective;
• să fie identificate prin etichete pe care sunt înscrise menţiuni referitoare la producător,denumirea produsului, data obţinerii şi elemente individuale de identificare (numerotarea
  ambalajelor), condiţiile de păstrare şi, după caz, orice alte date necesare informării adecvate a consumatorului.

Unde vor putea fi vândute produsele din gospodăriile țărănești 

Valorificarea produselor prelucrate din legume și fructe, obținute într- o gospodărie ţărănească de legume şi fructe, se va putea face numai la locul de producere sau în locuri publice de pe raza județului unde se află exploatația agricolă și județele limitrofe, destinate comercializării precum: piețe, târguri, expoziții, cu ocazia manifestărilor organizate în perioada sărbătorilor religioase sau altor asemenea evenimente publice organizate periodic.

În situația gospodăriilor țărănești prevăzute de Legea cooperației agricole, valorificarea produselor prelucrate din legume și fructe se poate realiza prin Cooperativele Agricole.

Indiferent care este situația, atunci când merg să-și vândă marfa în  locuri publice amenajate, producătorii trebuie să aibă o stare de igienă corespunzătoare, să poarte echipamente de protecţie alimentară şi să deţină asupra lor un document din care să rezulte că nu suferă de boli care pot fi transmise prin intermediul alimentelor.

De asemenea, producătorii pot vinde doar dacă își așează marfa în vitrine sau elimină orice posibilitate de contaminare a produselor expuse.

Controale de la ANSVSA

Conform proiectului, producătorii vor putea fi controlați de inspectorii ANSVSA atât în faza de producție cât și în cea de vânzare, iar în cazul în care, în urma verificărilor, se constată neîndeplinirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor prevăzute în legislaţia specifică şi în prezentul act normativ, se va întocmi un proces-verbal de constatare în care vor fi înscrise toate deficienţele constatate, măsurile dispuse, precum şi termenele de remediere a deficienţelor, sub semnătura producătorului.

Ulterior, producătorii trebuie să aplice toate măsurile pentru corectarea deficienţelor constatate şi să informeze direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, atunci când acestea au fost corectate.

În cazul în care, în urma controlului efectuat de către inspectori ANSVSA sau în urma sesizării consumatorilor, se constată neîndeplinirea condiţiilor stabilite de legislaţia privind siguranta alimentelor, ANSVSA poate dispune sancţionarea contravenţională sau poate interzice activităţile desfasurate.

Menționăm că activitatea de vânzare a produselor prelucrate din legume și fructe care nu sunt obținute de către producătorul primar de legume și fructe, din producția proprie sau care sunt obținute și vândute de acesta dar depășește anual 800 de kilograme se poate realiza doar în condițiile în care producătorul este constituit într-o formă de organizare juridică pentru desfășurarea acestor activități și după obținerea documentului de înregistrare pentru siguranța alimentelor.