Reguli înăsprite privind dezinfecţia şi sterilizarea în spitalele publice şi private – proiect de Ordin

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice și private. Odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, se va abroga Ordinul 961/2016, semnat tot de ministrul Voiculescu.

Context

Oficial, în anul 2018 peste 1.000 de oameni au murit în timpul internării în spital din cauza infecţiei cu Clostridium difficile, arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Sănătate publică (INSP) despre infecțiile intraspitaliceşti, despre care Economica.net a scris, pe larg, aici. Mai mult, în 2018 a crescut consumul de antibiotice cu risc major de a induce infecţii cu Clostridium difficile.
Pentru bacterii precum Pseudomonas aeruginosa şi Acinetobacter baumannii, nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa.

Pseudomonas aeruginosa este un bacil Gram-negativ, cauză a infecţiilor asociate asistenţei medicale la pacienți cu spitalizări prelungite sau cu afectare severă a barierelor de apărare antiinfecțioasă (de exemplu, arsuri severe). El a fost identificat ca una dintre cauzele majore de pneumonie nosocomială, de infecții urinare nosocomiale sau de infecții sistemice. În plus, a mai fost descrisă implicarea sa în infecții de părți moi (mai ales la pacienți cu arsuri întinse), în otite externe și în acutizările bronşitelor cronice, mai frecvent la pacienţi cu fibroză chistică. Pseudomonas aeruginosa are rezistență intrinsecă la majoritatea claselor de antibiotice, spune INSP în raportul obţinut de Economica.net.

Infecţiile intraspitaliceşti (IAAM) rămân și în 2018 o patologie mult subestimată in România, cu o incidență medie de 0,55% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România. Implementarea sistemului național de supraveghere a infecţiilor cu Clostridium difficile (ICD), alături de un interes sporit pentru această temă și de modificările legislative din anul 2016, au determinat o creştere a numărului de IAAM comunicate. Pe parcursul anilor 2015-2018 acest fenomen s-a accentuat, ajungând ca 40,1% dintre cazurile de IAAM raportate să aibă localizare digestivă, iar numărul de IAAM raportate să crească cu 90,4% față de anul 2014. În anul 2018 au fost raportate 11.083 cazuri de infecţii cu Clostridium difficile îngrijite în spitale, în creștere față de anii anteriori; subraportarea infecţiilor cu Clostridium difficile există, şi un argument important este nivelul mult prea redus al recidivelor comunicate din totalul episoadelor de infecţii cu Clostridium difficile, atrag atenţia autorii raportului „Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România în anul 2018”, obţinut de Economica.net.

În acest context, acutizat de numărul mare al pacienţilor spitalizaţi cu forme agresive ale noului coronavirus, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de act normativ care înăspreşte regulile pe care trebuie să le respecte spitalele în privinţa curăţeniei, dezinfecţiei şi sterilizării. 

Economica.net a studiat proiectul de ordin şi vă spune câteva dintre noutăţile pe care le aduce, cu menţiunea că lista de mai jos nu e exhaustivă.

Se interzice utilizarea mopului cu franjuri, cu excepția celui care poate fi supus termodezinfecţiei, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.

Reguli noi şi mai explicite despre modul în care trebuie spălat cu mopul în spital.
În privinţa curăţeniei, proiectul de ordin consultat de Economica.net aduce următoarele noutăţi:

Mopurile plate și lavetele lavabile (pe coduri de culori) trebuie să reziste spălării și termodezinfecției (la temperatură înaltă, de peste 60˚ Celsius) în mașini de spălat.
Mopurile plate şi lavetele pot fi de unică utilizare sau reutilizabile (care să suporte următoarele etape: curăţare, dezinfecţie, uscare, impregnare cu soluţia de detergent /dezinfectant înainte de utilizare). Se interzice utilizarea mopului cu franjuri, cu excepția celor care pot fi supuse termodezinfecției.
În privinţa mopurilor plate, acestea se vor folosi unul la 20 de metri pătraţi, cu schimbarea obligatorie la trecerea dintr-o încăpere în alta, iar lavetele se vor utiliza câte un set de minimum trei culori per încăpere, sau de unică folosință per suprafață.
Mopurile și lavetele folosite se curăță și dezinfectează în mașinile de spălat din spălătoria spitalului sau din spațiile special amenajate, conform proiectului de ordin obţinut de Economica.net.
Pentru asigurarea unui rulaj optim de mopuri și lavete, este necesar un număr de cel puţin trei ori față de necesarul calculat.

Citeşte şi:
Până la Covid-19, românii mor din cauza superbacteriilor tot mai rezistente din spitale – amploarea infecţiilor care ne pot omorî – raport INSP

Reguli mai aspre privind dezinfecţia suprafeţelor din spitale, considerate semicritice

Suprafețele, instrumentarul și echipamentele semicritice sunt cele vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează bariera tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielea având soluţii de continuitate.
Spre exemplu, endoscoapele flexibile folosite exclusiv ca dispozitive pentru imagistică, vârfurile de la seringile auriculare, mască de oxigen, accesoriile pompiţelor de lapte, ploștile, urinarele, utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice.

Acestea ar trebui să beneficieze cel puțin de dezinfecţie de nivel înalt și cu respectarea recomandărilor producătorului, se arată în proiectul de act normativ studiat de Economica.net. Spre comparaţie, în prezent, Ordinul 961 din 2016 prevede că aceste suprafeţe trebuie să fie dezinfectate cel puţin la nivel mediu.

În funcție de evaluarea riscului infecțios, instrumentarul, dispozitivele și echipamentele din categoriile noncritice și semicritice pot fi supuse dezinfecției de nivel înalt și/sau sterilizării. Spre exemplu, plosca utilizată la un pacient confirmat cu C. difficile va suporta dezinfecție de nivel înalt, explică MS în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.

În cazul dezinfecției de tip înalt pentru instrumentarul, dispozitivele și echipamentele care nu suportă autoclavarea, se vor respecta următoarele etape în procesarea manuală: curățare cu detergent enzimatic, curăţare prin acțiune mecanică, clătire cu apă filtrată, dezinfecţie de tip înalt, prin imersie, clătire cu apă filtrată; uscare, prevede proiectul de ordin consultat de Economica.net.

Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia de nivel înalt se va folosi maximum 24 de ore sau 30 de cicluri, cu condiţia menţinerii în cuve cu capac și a păstrării proprietăților fizice (absența flocoanelor, a depunerilor, a încărcăturii), calitatea soluției preparate și utilizate se va controla cu indicatori chimici (prin teste specifice). Se va menționa pe capacul cuvei cu dezinfectant denumirea soluției de lucru, data și ora preparării soluției, scrie în proiectul de act normativ studiat de Economica.net.

Spre comparaţie, în prezent, Ordinul 961/2016 prevede că soluția chimică utilizată pentru dezinfecția înaltă a instrumentarului care nu suportă autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiția menținerii în cuve cu capac. În cazul soluțiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de dezinfecție sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate precizate mai sus, este obligatorie testarea concentrației soluției cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.

Sterilizarea

Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează să fie sterilizate trebuie curăţate şi dezinfectate chimic sau termic, înainte de a fi supuse unui proces standardizat de sterilizare.

Iată ce propune MS

Curățarea se realizează manual sau printr-un proces automat validat. În cazul curățării manuale, sunt necesare proceduri standard de operare, care să reglementeze foarte clar acest proces.
Mașina cu ultrasunete efectuează doar o curățarea preliminară care trebuie urmată de curățarea mecanică și dezinfecție.
Se recomandă testarea periodică a eficienței procesului de curățare și dezinfecție prin verificarea încărcăturii organice de pe instrumente/dispozitive medicale cu înregistrarea rezultatelor, prevede proiectul de ordin.

Mijloacele de transport folosite pentru transportul dispozitivelor medicale trebuie să asigure protecția faţă de contaminări accidentale, atât a instrumentelor în tranzit, cât și a personalului care le transportă, de aceea trebuie să prezinte posibilitate de închidere cu capac, să fie rigide, ușor de curățat și să reziste la acțiunea substanțelor dezinfectante.

• În funcție de necesitate, dispozitivele medicale/instrumentele folosite pot fi acoperite cu un detergent enzimatic pentru evitarea formării biofilmului și transportate în serviciul de sterilizare în containere închise cu ambalaj dublu, conform cerințelor pentru transportul produselor cu risc biologic.
• Precurățarea dispozitivelor în punctul de utilizare nu înlocuiește procedura de curățare, ci are rolul de a facilita efectuarea corespunzătoare a procesului de decontaminare.
• Pentru această procedură nu se folosesc soluții saline sau soluții clorinate.

Toate dispozitivele medicale care au trecut prin procesul de curăţare-dezinfecție, înaintea ambalării pentru sterilizare, trebuie supuse inspecției vizuale pentru validarea condiției igienico-tehnice a acestora. Inspectarea vizuală a dispozitivelor medicale trebuie să se realizeze folosind o lampă cu lupă.
Dispozitivele medicale trebuie sa fie împachetate într-un mod care să reducă la minim riscul de contaminare în timpul deschiderii și îndepărtării conținutului.
Se interzice folosirea recipientelor din metal cu colier, a căror orificii sunt deschise și închise manual, deoarece acestea nu garantează sterilitatea conținutului, scrie în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.