Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, în interviul susţinut la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, realizările din cei trei ani de mandat la DNA şi obiectivele pentru următorii trei ani.
La finalul prezentării proiectului managerial şi a raportului de activitate, membrii Secţiei pentru procurori a CSM i-au pus mai multe întrebări legate de vulnerabilităţile în activitatea DNA şi modul în care vede funcţionarea instituţiei în următorul mandate de trei ani.
După o deliberare de aproximativ cinci minute, membrii Secţiei pentru procurori au anunţat că, în unanimitate, a fost dat un aviz pozitiv pentru reînvestirea Codruţei Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA. Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele CSM, Luminiţa Palade, care a felicitat-o pe Kovesi şi i-a urat succes.
Secţia pentru procurori a CSM va trimite avizul pozitiv la Ministerul Justiţiei, care va transmite preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de reconfirmare în funcţie a Codruţei Kovesi.
Ministrul Justiţiei anunţa, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că ia act de performanţa susţinută a instituţiei şi îşi asumă propunerea de reînvestire a procurorului-şef Codruţa Kovesi, pentru ca DNA să aibă un management stabil.
Preşedintele Klaus Iohannis declara, în 3 martie, că a fost informat de propunerea ministrului Justiţiei, trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, de reînvestire la şefia DNA a Codruţei Kovesi, şeful statului adăugând că rezultatele acestei instituţii vorbesc ”de la sine”.
În proiectul de management pentru un nou mandat de trei ani la conducerea DNA, Laura Codruţa Kovesi arată că principala vulnerabilitate şi cea mai mare provocare pentru DNA este creşterea continuă a volumului de activitate. Kovesi susţine că este nevoie de noi ofiţeri judiciari care să efectueze interceptări telefonice şi ambientale.
Kovesi consideră că priorităţi în activitatea viitoare a DNA trebuie să fie “continuarea investigaţiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupţie la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale”.
Codruţa Kovesi arată că şi-a îndeplinit obiectivele stabilite la preluarea mandatului de procuror-şef al DNA, în cei aproape trei ani fiind înregistrate cele mai impresionate cifre de la înfiinţarea instituţei.
Codruţa Kovesi are aproape 21 de ani de experienţă ca procuror: 1995-1999 – la Parchetul Judecătoriei Sibiu, 1999- 2000 – la Parchetul Tribunalului Sibiu, 2000-2002 – procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu, 2002-2004 – procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu, 1 septembrie 2004 – 1 decembrie 2004 – procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din aceeaşi structură de parchet, 2004-2006 – DIICOT Sibiu, instituţie pe care a condus-o în 2006.
În 2 octombrie 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de două mandate, până în 2012. În octombrie 2012, Kovesi a ocupat funcţia de Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană. Mandatul trebuia să fie de trei ani, dar a fost întrerupt în mai 2013, când a fost numită procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţia de conducere.