Rekkers, Agricover: Producţia agricolă a crescut în 2013, dar fermierii vând şi la 40% mai ieftin

Economica.net
20 11. 2013
agricultura_recolta_cereale_500x354_06806700_91180000_47038100

„Fermierii români nu pot negocia preţul. Nu au informaţii, nu au resurse, nu pot juca niciun rol în această chestiune (…) Chiar dacă vorbim de o creştere foarte mare a agriculturii, preţurile la care fermierii vând producţia s-au prăbuşit”, a declarat Rekkers la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Finanicar-Bancari din România.

El a arătat că fermierii au devenit speriaţi de evoluţia preţurilor, determinate în principal de producţia bună din SUA, Rusia sau Ucraina, şi că au acceptat să vândă la preţuri mai mici şi cu 40% faţă de anul trecut.

Rekkers spune că viitorul agriculturii îl reprezintă trecerea de la modelul de fermă tradiţională la modelul fermelor inteligente, care sunt caracterizate de un grad înalt de integrare, cu stocare, procesare şi producţie zootehnică.

În acest sens, directorul Agricover apreciază că cererea de credit pentru următorii 4-5 ani ar urma să se dubleze, de la un sold de 14 miliarde de lei în prezent, la circa 28 de miliarde de lei.

Potrivit lui Rekkers, însă, în ultimii doi ani băncile au menţinut soldul creditelor pentru agricultură la circa 11 miliarde de lei, iar rolul lor a fost preluat de instituţiile financiare nebancare, care şi-au crescut expunerea pe sector la peste 2,5 miliarde lei, firma pe care o conduce fiind una dintre acestea.

„La nivel declarativ, băncile finanţează agricultura, au creat departamente, au creat produse. Dar numai declarativ, pentru că nu fac nimic pentru a oferi împrumuturi şi nu ştiu de unde vor fi finanţate cele 28 de miliarde lei de care este nevoie”, a completat şeful Agricover.

El crede că, deşi sursele alternative de finanţare, precum IFN, pot acoperi o parte din nevoia de împrumuturi, economia românească are nevoie de o bancă specializată.

„Fermele nu se pot uita la bănci, pentru că acestea au acum alte preocupări”, a mai spus Rekkers.

El a amintit că în România interbelică au existat sute de bănci specializate în finanţarea agriculturii, iar, după revoluţie, cea mai mare instituţie specializată, Banca Agricolă, a fost preluată de Raiffeisen, care a transformat-o dintr-o bancă rurală într-o bancă modernă.

Rekkers afirmă succesul finanţării prin bănci nu poate veni decât prin atragerea sau profesionalizarea unor analişti specializaţi pe agricultură.

În ceea ce priveşte nevoia de comasare a terenurilor, Rekkers respinge propunerile privind intervenţia statului sau măsuri punitive, considerând că autorităţile ar avea obligaţia să finalizeze problemele de cadastru şi să stabilească un termen limită pentru intabularea terenurilor.

„Am o problemă despre acest discurs despre comasare (…) Dar voi aţi ales acest model în 1990, să daţi pământ la oameni care n-au avut niciodată. Nu poţi să forţezi pe cineva acum să vândă (…) Nu putem forţa comasarea terenurilor. Este o problemă de cerere şi ofertă. Se vede acum în sfârşit că preţul la terenurile a crescut. Acum este un moment de comasare, de consolidare, se oferă un preţ mai bun. Nu putem forţa oamenii să vândă terenuri şi nici măcar statul, un stat din UE”, a completat Rekkers.

El a arătat că în multe zone din vestul ţării străinii au acumulat terenuri, dar mulţi dintre ei în scop speculativ, iar în ultima vreme se observă un nou val de agricultori.

„Sper să-i atragem şi pe cei care sunt într-adevăr interesaţi de a face ceva în agricultură, de a achiziţiona terenuri. Pentru România este important să se facă ceva şi să fie creată o performanţă mai mare. Sper să fie români care să facă asta, dar dacă voi nu faceţi, atunci măcar să facă alţii”, a conchis Rekkers.