‘Băncile cresc lent. Sunt reticente şi au politica de creditare şi politica de risc destul de prudente. Noi vedem o creştere de două cifre la IFN-uri’, a spus Rekkers.
Conform datelor Agricover, băncile ar putea asigura cea mai mare parte a finanţării din agricultură, 14 miliarde de lei în 2017, în creştere cu 4% faţă de anul anterior. Pe locul doi s-ar afla bugetul Ministerului Agriculturii, respectiv plăţile directe şi SAPS, 8 miliarde de lei în 2017, pe trei IFN-urile cu 7 miliarde de lei, pe patru creditul furnizor cu 6 miliarde de lei şi pe locul cinci cash flow-ul de la fermieri, cu 2,2 miliarde de lei.
‘Noi creştem mai repede decât piaţa. Avem o politică de risc echilibrată. Avem foarte multe informaţii despre fermieri, lucrăm cu mii de fermieri, ştim piaţa, suntem specializaţi şi avem şi credite neperformante foarte puţine, între 1% şi 2%. Deci avem o mare pierdere pentru că beneficiem de o abordare specializată. Ştim ce se întâmplă acolo’, a spus Robert Robert Rekkers.
Potrivit acestuia, consumul anual al agriculturii româneşti este de peste 15 miliarde de de lei. Investiţiile în pesticide şi seminţe se ridică la 4,5 miliarde de lei, cele în îngrăşăminte la 4 miliarde de lei, iar motorina costă 3,2 miliarde de lei. Pe lângă acestea, investiţiile în echipamente şi utilaje se ridică la 2,5 miliarde de lei, achiziţiile de teren se ridică la 1,5 – 2 miliarde de lei, iar cele în irigaţii la 200 – 250 milioane de lei