Relații tensionate între Budapesta și Kiev, după ce Ungaria a încheiat cu Gazprom un contract pe 15 ani

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, a declarat că este vorba de o măsura similară cu cea luată de Budapesta, care a convocat-o marţi pe ambasadoarea Ucrainei în Ungaria, Liubov Nepop.

Ucraina doreşte să transmită Budapestei „poziţia sa de principiu: transportul de gaze care evită teritoriul Ucrainei subminează securitatea ei naţională şi securitatea energetică a Europei şi că noul acord al Ungariei cu Gazprom înseamnă o gravă lovitură pentru relaţiile ucraineano-ungare”, a menţionat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene.

Kievul va lua măsuri ferme pentru a-şi apăra interesele naţionale, aşa cum a anunţat cu o zi înainte.

Ucraina a precizat luni că va cere Comisiei Europene (CE) să evalueze conformitatea noului acord privind livrările de gaze dintre Ungaria şi Rusia cu legislaţia europeană în domeniul energetic.

În plus, Kievul a suspendat reuniunea Comisiei interguvernamentale mixte ucraineano-ungare pentru cooperare economică, preconizată pentru perioada 29-30 septembrie la Budapesta.

Kievul, care a fost „neplăcut surprins şi dezamăgit” de gestul Budapestei, consideră că pasul făcut de Ungaria ‘nu corespunde principiilor Tratatului de bună vecinătate şi cooperare semnat între Ucraina şi Ungaria la 6 decembrie 1991’.

În afara de aceasta, partea ucraineană susţine că noul acord gazier nu se justifică din punct de vedere economic, afirmând că ‘este mult mai profitabil pentru Ungaria să primească gaze în tranzit prin sistemul extins de gazoducte al Ucrainei, care permite o aprovizionare neîntreruptă cu gaze şi în termen cât mai scurt posibil către ţările europene’.

Ungaria a semnat luni un acord cu Gazprom în urma căruia va primi anual 4.500 de milioane de metri cubi de gaze ruseşti, o cantitate mai mică decât cei 8.600 primiţi în 2020, dar care reprezintă în continuare aproape jumătate din consumul acestei ţări. În conformitate cu noul acord, gazele ruseşti vor ajunge în Ungaria pe două căi: 3.500 de milioane de metri cubi prin Serbia, iar restul prin Austria, evitându-se astfel teritoriul ucrainean.

Diplomaţia ucraineană constatase luni cu tristeţe că demersul Budapestei „prejudiciază rezultatele pozitive şi tendinţele în relaţiile dintre Ucraina şi Ungaria”.

Relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat în 2017, după ce Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a adoptat o noua lege a educaţiei care stabileşte că limba principală de studiu în instituţiile de învăţământ din Ucraina este limba de stat, adică ucraineana.

Peste 150.000 de maghiari locuiesc în regiunea ucraineană Transcarpatia.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó (foto), care a efectuat o vizită la Kiev în iulie anul trecut, a respins criticile Ucrainei potrivit cărora acordul cu Gazprom este motivat politic şi va afecta grav relaţiile dintre cele două ţări. El a acuzat la rândul său Kievul – care înregistrează pierderi prin neîncasarea taxelor de tranzit -, afirmând că securitatea energetică este o problemă de suveranitate naţională, şi nu o chestiune politică.

„Acesta este un pas neprietenos după tot ajutorul (aparate de respiraţie, echipament medical, îngrijirea soldaţilor, sărbători pentru copii, finanţare de investiţii) pe care Ucraina l-a primit din partea noastră până acum”, a scris Péter Szijjártó într-o postare pe contul său de Facebook marţi, citat de Gordon.ua.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat marţi că tranzitarea gazelor ruseşti prin Ucraina a fost exclusă din acordul semnat de Ungaria cu Gazprom la cererea Rusiei, potrivit Unian.

Citește și: https://www.economica.net/ungaria-a-semnat-cu-gazprom-un-contract-pe-15-ani_534000.html

„Nu negăm dreptul Ungariei de a încheia acorduri cu Gazprom, dar vedem clar că, din punct de vedere economic, Ungaria ar fi putut încheia un contract la fel de profitabil care să fi inclus tranzitul prin Ucraina”, a afirmat Kuleba, lansând un apel la o temperare a emoţiilor de ambele părţi şi la găsirea unei soluţii în situaţia creată, conform Interfax-Ukraina.

Moscova, la rândul sau, a subliniat că Ucraina nu are dreptul să intervină în relaţiile dintre Rusia şi Ungaria, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP.

Ucraina obţine venituri semnificative din tranzitul de gaze ruseşti spre restul Europei şi consideră drept o ameninţare orice acord gazier care ocoleşte teritoriul său. Asta mai ales în contextul în care lunile viitoare ar urma să intre în funcţiune conducta de gaze Nord Stream-2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Acest gazoduct ar putea priva Ucraina, care se confruntă cu grave probleme economice, de cel puţin 1,5 miliarde de dolari pe an, potrivit AFP.