„Am reuşit să obţinem preţul cerut, de 105 dolari / tonă de pirită auriferă, cerut astă toamnă, după ce anterior se oferise 6 – 8 dolari pe tonă. Cumpărătoarea depozitului de pirită auriferă al Remin Baia Mare este o firmă elveţiană”, a declarat, marţi, Adrian Volintiru, preşedintele Autorităţii de Administrare a Activelor Statului (AAAF, fosta AVAS).
Firma cumpărătoare ar fi Werco Trade, contractul s-a semnat în 26 martie, potrivit unor surse locale, iar prima tranşă de 1,6 milioane de dolari ar fi intrat deja în conturile statului.
Preţul aurului pe piaţă este de 1427,9 / uncie, iar o uncie de aur are aproape 31,1035 grame. Depozitul de pirită auriferă al Remin ar avea 506.000 de tone, şi din fiecare tonă s-ar putea extrage 11,3 grame de aur, potrivit un buletin de analiză citat de eMaramureş. Prin urmare, pe piaţă, aurul extras din pirita de la Remin ar valora, în prezent, aproape 263 de milioane de dolari. Evident, extragerea aurului implică şi costuri.
Există un investitor interesat să preia şi ce a mai rămas din Remin Baia Mare, iar în scopul realizării tranzacţiei, urmează ca datoriile companiei să fie preluate de AAAF şi transformate în acţiuni, potrivit unei declaraţii a premierului Victor Ponta.
Depozitul de pirită auriferă al Remin Baia Mare este localizat în haldele din zona Flotaţiei Centrale a companiei şi ar mai conţine şi 43,1 grame de argint / tonă.
Compania este încă în insolvenţă. A mai rămas cu active constând în mine şi în haldele de steril, printre altele, potrivit preşedintelui AAAF.
Remin a terminat anul 2011 cu datorii totale de 577 milioane de lei şi a încheiat cu o pierdere de 8,5 milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.
În 2006, Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase Remin Baia Mare şi-a întrerupt defintiv activitatea, iar Ministerul Economiei a împărţit activele companiei prin înfiinţarea societăţii Econord, căreia i s-a stabilit ca principal obiectiv reorganizarea activităţii Remin, dar care nu a avut o activitate vizibilă.
Conducerea companiei afirma atunci că intrarea în faliment nu a condus la înteruperea totală a activităţii, Remin ocupându-se în continuare, prin cei 300 de salariaţi, de paza obiectivelor şi securizarea galeriilor de mină, evacuarea şi epurarea apelor de mină.