Remus Borza: L-am revocat pe Brădean pentru deficienţă managerială, nu ştiam de faptele de corupţie
Avocatul Remus Borza a arătat, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că a fost audiat ca martor în acest dosar, precizând că nu putea avea altă calitate „din punct de vedere procesual penal”.
Întrebat în legătură cu audierea sa, Borza a arătat: „A fost standard. Marţi, au fost audiaţi ceilalţi membri ai Comisiei de supraveghere, ieri (miercuri – n.r.), membrii directoratului, iar azi (joi – n.r.) am fost audiat şi eu pe aceleaşi întrebări, clasice, de rutină sau de procedură. Nu aveam de unde să ştiu despre ce făcea domnul Brădean. Dacă se face o atare ofertă, nu cred că se discută nici în piaţă şi nici cu ceilalţi membri”.
Rugat să detalieze ce le-a spus anchetatorilor, el a arătat că a „developat cronologic filmul evenimentelor”, relatând în detaliu zilele de 18, 19 şi 21 octombrie, prin prisma activităţilor derulate de companie.
„Din 18 octombrie, de când a afişat oferta aceea de la Energon pe bursa de energie, au fost apoi 19, 21, pe 22 a fost un Consiliu de supraveghere, pe 21 a fost o notă de fundamentare a lui Eugen Brădean, ce propunea încheierea contractului cu Energon. Discuţiile din consiliu şi directorat din 22 şi finalitatea acestor discuţii, pentru că atunci am cerut revocarea lui Brădean din funcţia de director al Direcţiei furnizare şi din funcţia de membru al directoratului”, a arătat Borza.
Întrebat de ce l-a revocat din funcţie pe Eugen Brădean cu o zi înainte de demararea anchetei DNA, Borza a arătat că, după analizarea contractului în cauză din punct de vedere economic şi managerial, a constatat că Hidroelectrica ar fi suferit un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de euro.
„L-am revocat pentru că, în perioada 18-22, am făcut calcule economice şi am ajuns la concluzia fără dubiu că Hidroelectrica urma să fie prejudiciată cu o sumă foarte mare, de 60 şi ceva, aproape 70 de milioane de euro. N-am avut suspiciuni despre săvârşirea unei infracţiuni de luare sau dare de mită. Am făcut doar o analiză economică a acelui contract şi, sigur, un manager sau salariat poate să greşească, nu înseamnă neapărat că este corupt sau hoţ”, a adăugat el.
La intrarea la DNA, Remus Borza declara că a fost citat de marţi, dar că nu s-a putut prezenta până acum, din motive obiective.
Numele lui Remus Borza apare în dosarul de mită privind vânzarea de energie, în care au fost arestaţi Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă.
Avocaţii lui Ioan Mihăilă au arătat, marţi, la judecarea recursului împotriva arestării preventive a clientului lor, că denunţătorul din dosar, Remus Vulpescu, a încheiat la un moment dat un contract de 2,2 milioane de euro cu firma avocatului Remus Borza, „dar nimeni nu observă”.
Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.
Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.
Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.
Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.
În timpul discuţiei, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat, în referatul în care au propus arestarea celor doi, că Remus Vulpescu a fost din 20 iunie 2012 până în 29 mai 2013 administrator special al Hidroelectrica, în perioada în care compania s-a aflat în insolvenţă, iar avocatul Remus Borza, prin intermediul firmei sale Euro Insol, a avut fost administrator judiciar.
După închiderea procedurii de insolvenţă dispusă de Tribunalul Bucureşti, Remus Vulpescu a fost numit, prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, în funcţia de executor al Consiliului de Supraveghere al companiei.
Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte şi Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.
Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.
„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.
Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abţinere şi un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.
Comunicatul Hidroelctrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.
„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.
Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.
Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcţii, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.
Într-un alt dosar, Remus Borza a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, fiind acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidrolectrica, a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, în baza unor contracte de asistenţă juridică.