Reprezentant Vodafone România: Până în prezent, nu a fost cheltuit niciun euro din PNRR pentru digitalizare

„Până în momentul acesta, acum când noi stăm pe scenă, nu a fost cheltuit niciun euro din PNRR pentru digitalizare. Asta e realitatea în care suntem. Dacă ne uităm la proiectele ieşite în licitaţie, pe care le putem numi proiecte dezvoltate sută la sută şi care aşteaptă să primească un executant, să spunem, în afară de Cloud-ul guvernamental, sunt foarte, foarte puţine, aproape deloc. Sunt multe proiecte la care se lucrează, însă realitatea este că suntem în urmă, din punctul meu de vedere, cu dezvoltarea de proiecte suficiente cât să acopere banii. De asta spuneam mai devreme că banii, din punctul meu de vedere, sunt infiniţi. De ce? Pentru că e foarte greu să ne imaginăm că, într-un timp atât de scurt, vom putea la nivelul ţării să absorbim sume atât de mari pentru digitalizare, având în vedere că niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva în România şi capacitatea de livrare pe care o au toate companiile puse la un loc din România, în momentul ăsta”, a subliniat Rădulescu.

Prezent la aceeaşi conferinţă, Florin Popa – Business to Business Director Orange România, a punctat faptul că „PNRR-ul reprezintă o provocare din orice direcţie te uiţi”.

„E un nivel de complexitate acolo pe care noi nu cred că l-am mai avut în România, dacă e să ne referim la orice alt proiect, program guvernamental. Marea majoritate a banilor, evident, sunt pentru digitalizarea societăţii româneşti în ansamblul ei, fie că vorbim de digitalizarea administraţiei publice, fie a IMM-urilor. Sunt bani acolo chiar şi pentru organizaţiile neguvernamentale, dar, în realitate, banii sunt pentru cei care vor reuşi să implementeze proiectele. Am ascultat cu foarte mare atenţie săptămâna trecută un panel al autorităţilor într-un alt eveniment, în care o idee a fost repetată de toţi participanţii, şi anume că e nevoie de foarte multă cooperare şi de un dialog strâns între autorităţi şi mediul de afaceri. În realitate, statul român nu este un deţinător de tehnologie sau de soluţii de digitalizare. Soluţiile trebuie să vină de la mediul de afaceri şi de la vendorii locali, internaţionali şi aşa mai departe. Complexitatea proiectelor din PNRR e una cu care nu ne-am mai întâlnit şi, de aceea, cu siguranţă, e nevoie de un efort naţional, e nevoie de foarte multă transparenţă şi este nevoie de foarte mult dialog”, a susţinut Popa.

Acesta a adăugat că există riscul ca doar un număr limitat de entităţi economice să-şi poată asuma proiecte prin PNRR.

„Sunt proiecte unde dialogul a atins un nivel pe care noi nu l-am văzut anterior. În final, au ieşit pe piaţă proiecte pe marginea cărora s-a discutat foarte mult şi care, deşi au un nivel foarte mare de complexitate, le vom vedea transpuse în licitaţii publice. Există un număr de proiecte care sunt în consultare publică şi, din punctul meu de vedere, timpul pe care-l avem la dispoziţie pentru a gestiona şi a creiona toate aceste proiecte este unul extrem de scurt. Probabil va exista un anumit nivel de presiune în privinţa timpului de implementare a acestor proiecte, ceea ce eu consider că este o provocare uriaşă pentru cei care vor să şi le asume. Vorbim de proiecte de sute milioane de euro, să luăm numai Cloud-ul guvernamental, peste 300 milioane de euro doar componenta de infrastructură. Dacă timpul de implementare va fi extrem de limitat, având în vedere toate provocările aduse de criza de pe lanţurile logistice, de faptul că există întârzieri mari la producţie de echipamente datorită crizei microcipurilor, datorită inflaţiei galopante, există un risc foarte, foarte mare să existe un număr limitat de entităţi economice care să îşi poată asuma astfel de proiecte. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pe care o avem este cea de a găsi integratorii, furnizorii, vendorii care să-şi asume aceste proiecte de o complexitate foarte mare”, a explicat reprezentantul Orange România.

În viziunea acestuia, situaţia de nesiguranţă în realizarea de proiecte prin PNRR nu se găseşte doar în România.

„Dacă pe vremuri discutam despre nivelul de competiţie din piaţă, că există sau nu suficiente proiecte pentru cei care sunt pe piaţă, azi am ajuns în situaţia paradoxală de a avea înaintea noastră un munte atât de mare de care nu ne dăm seama dacă avem resurse să le escaladăm. Adică vom avea atât de multe proiecte că nu ştim cine o să le facă nici local, nici jucători internaţionali care să vină să le poate adresa. Şi să ştiţi că România nu este singura ţară cu această provocare. Adică, dacă mergem în Europa Centrală şi de Est, în jurul nostru, toate ţările care au acces au PNRR-urile lor, au aceeaşi provocare: cum să facem aceste proiecte, cu cine, cum să le scriem şi aşa mai departe. În Europa de Vest, vorbim de aceeaşi provocare. Sunt ţări ca Italia, care a avut cele mai mari fonduri, pentru că a fost cel mai puternic afectată de pandemie, are aceeaşi provocare cum să lanseze aceste proiecte şi cum să acceseze cât mai mult din aceste fonduri. Nu cred că e o situaţie singulară despre care vorbim, cea a României. Diferenţa foarte mare între România şi alte ţări este că, din păcate, ecosistemul local de parteneri, de vendori s-a mai şi subţiat între timp. Nu mai sunt la fel de mulţi jucători, iar cei care sunt au în faţă la acest moment nişte provocări pe care nici nu le intuiam acum câţiva ani legate de contextul economic pe care îl traversăm”, a afirmat Florin Popa.

Lideri din industria hi-tech şi telecom din România, autorităţi şi jucători din mediul privat analizează progresul actual al României în procesul de transformare digitală, în cadrul unei conferinţe de specialitate organizată de publicaţia ZF, în sistem hibrid, în perioada 8 – 10 noiembrie.