Cele două ţări, care împart insula Hispaniola, se află la mare distanţă în ce priveşte nivelul de dezvoltare. În timp ce Haiti, afectat de criminalitate, de o serie de dezastre naturale şi de criză politică, este unul din cele mai sărace state de pe continentul american, Republica Dominicană, o destinaţie turistică populară, a prosperat în ultimele decenii pe un fond de stabilitate politică.
Mulţi haitieni trac graniţa clandestin în căutare de locuri de muncă în agricultura sau în sectorul construcţiilor în Republica Dominicană.
Aproximativ 500.000 de haitieni şi zeci de mii de descendenţi de-ai lor trăiesc în Republica Dominicană, o ţară hispanofonă cu 11 milioane de locuitori, potrivit celei mai recente anchete din 2018 privind imigraţia.
‘Beneficiul (zidului) pentru ambele ţări va fi foarte important’, a declarat duminică preşedintele dominican Luis Abinader, la ceremonia de începere a lucrărilor la fundaţie.
El a afirmat că zidul de frontieră va reduce contrabanda cu produse comerciale, arme şi va ajuta la combatarea crimei organizate în ambele ţări.
Abinader a dat startul proiectului duminică, înaintea aniversării independenţei Republicii Dominicane de Haiti, declarată la 27 februarie 1844.
Prima fază a proiectului, începută la graniţa de nord-vest, va fi încheiată în cel mult nouă luni, a indicat preşedintele.
Zidul se va întinde pe 164 km, va avea o lăţime de 20 cm şi va fi construit din beton, peste care va fi ridicată o plasă metalică până la înălţimea de 3,9 metri. El va fi dotat cu fibră optică pentru comunicaţii, senzori de mişcare, camere de supraveghere, radare şi drone. Proiectul mai include construirea a 70 de turnuri de observaţie şi a 41 de porţi de acces pentru patrulare.