Republica Moldova a adoptat majoritatea sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană. Moscova a reacționat furios

Conform proiectului, statele, guvernele ori persoanele şi entităţile care au comis genocid, infracţiuni împotriva umanităţii sau a păcii, infracţiuni de război, tortură, pedepse sau alte tratamente crude şi inumane, sclavie, execuţii, inclusiv asasinate, răpiri de persoane ori detenţii arbitrare, vor fi supuse sancţiunilor.

Adoptarea acestui document face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul acestuia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de deoligarhizare prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice.

Potrivit autorilor, modificările legislative sunt necesare întrucât, în prezent, reglementările aspectelor legate de aplicarea măsurilor restrictive internaţionale sunt, pe alocuri, deficitare.

Astfel, proiectul de lege are scopul de a elimina anumite lacune şi de a asigura aplicabilitatea normelor legale. Respectiv, autorii propun elucidarea unor noţiuni şi concepte, care au un rol important în aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Totodată, modificările legislative propuse vizează mai multe aspecte, printre care modalitatea de comunicare cu subiecţii vizaţi sau atribuţiile fiecărei autorităţi şi instituţii publice în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale.

În document mai sunt stipulate o serie de prevederi care se referă la bunurile care fac obiectul măsurilor restrictive internaţionale. Mai exact, vor fi consacrate în lege o serie de dispoziţii privind raportarea acestor bunuri, preluarea controlului asupra lor sau blocarea bunurilor vizate de aceste sancţiuni. Astfel, principalii subiecţi vizaţi de proiectul de lege şi în privinţa cărora va fi posibil de aplicat măsuri restrictive internaţionale sunt persoanele fizice şi juridice din ţară şi de peste hotare, care au comis fapte unanim sancţionate la nivel mondial, asasinate sau acte de tortură faţă de persoane ce au încercat să demaşte acţiuni ilegale comise de funcţionari publici străini sau care prin activitatea lor urmăreau să apere drepturile omului recunoscute la nivel mondial.

Jurnal TV notează că măsurile restrictive la care s-a aliniat Republica Moldova vizează sute de persoane, inclusiv care au activat în regiunea transnistreană. Printre persoanele care au picat deja sub sancţiunile Chişinăului figurează şi Serghei Aksionov, aşa-zisul lider al Crimeei anexate de Federaţia Rusă. Pe lista de sancţiuni căreia s-a alăturat Republica Moldova se află şi aşa-numitul „general transnistrean” Vladimir Antiufeev, supranumit „eminenţa cenuşie” a regiunii separatiste Doneţk, în estul Ucrainei, anexată în septembrie 2022 de către Rusia.

Legea privind aplicarea sancţiunilor internaţionale urmează a fi promulgată de şefa statului, Maia Sandu, şi publicată în Monitorul Oficial, conform media citate.

Republica Moldova s-a aliniat la patru din cele șase pachete de sancţiuni care vizează într-un fel sau altul cetăţeni sau persoane juridice din Federaţia Rusă, a indicat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Radio Chişinău.

„Evident, scopul nostru este menţinerea stabilităţii şi securităţii ţării noastre. Toate măsurile de aliniere a Republicii Moldova la noi pachete de sancţiuni trec şi prin prisma unei analize de impact, pe care o fac alte instituţii. Dar vreau să vă anunţ că în ultimul un an şi jumătate Republica Moldova s-a aliniat la mai multe pachete de sancţiuni, unele din ele vizând şi Federaţia Rusă. Aceste lucruri sunt bine cunoscute în plan public deja”, a declarat Nicu Popescu.

Întrebat despre informaţiile apărute în spaţiul public privind plecarea lui Ilan Şor din Israel şi posibila întrevedere a acestuia cu politicieni din Republica Moldova, ministrul a menţionat că nu dispune de informaţii suplimentare şi nu le poate „nici confirma, nici infirma”.

Nicu Popescu a declarat, în acest context, că autorităţile moldovene, împreună cu sprijinul partenerilor, vor continua să facă eforturi de ‘dezoligarhizare’ şi de limitare a tentativelor de destabilizare.

„Ştiţi bine că o serie foarte mare de ţări, UE, SUA, Canada şi altele au introdus regimuri de sancţiuni faţă de aceşti criminali şi acest lucru va continua astfel încât aceste persoane să nu poată destabiliza Republica Moldova, să nu poată aduce Republica Moldova în zona gri a influenţelor nefaste care vin din Orient”, a subliniat Nicu Popescu, citat de Radio Chişinău.

Reacția Moscovei

Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia Republicii Moldova de a adera la sancţiunile „antiruseşti” ale Uniunii Europene împotriva Moscovei, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS.

Este prima reacţie a Moscovei după ce Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri, în a doua lectură, o lege privind modificările legislative în legătură cu aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.

„Decizia părţii moldovene nu va rămâne fără răspuns. Vă vom informa suplimentar despre măsurile pe care le vom lua”, a spus Zaharova.

Moscova, a declarat ea, consideră aderarea Republicii Moldova la sancţiuni, adoptate din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, drept „un nou pas ostil al conducerii de la Chişinău, care s-a aliniat integral campaniei antiruse a Occidentului colectiv”.

„Scopul ei este distrugerea completă a relaţiilor moldo-ruse care, din vina oficialilor de la Chişinău, sunt deja într-o stare deplorabilă”, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

„Un astfel de curs distructiv al conducerii Republicii Moldova corespunde cu greu intereselor locuitorilor ţării care, în marea lor majoritate, au o atitudine prietenoasă faţă de Rusia şi sunt interesaţi să menţină şi să dezvolte o cooperare bilaterală pe mai multe planuri”, a declarat Maria Zaharova.