Va grăbi alegerea Maiei Sandu proiectele de interconectare energetică a Republicii Moldova cu România? Care este situația acum

Din punct de vedere energetic, situația vecinilor noștri de peste Prut este destul de simplă: sunt dependenți, direct sau indirect de Federația Rusă. Direct, de gaze, și indirect de energia electrică, în condițiile în care mare parte din generarea de electricitate a țării vine din zona Transnistriei, iar condițiile comerciale sunt oricum complicate.

Rețeaua de gaze

Conectarea rețelei de gaze este cel mai avansat proiect. În luna august  fost în sfârșit finalizat gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, prin care Republica Moldova, a fost legată în sfârșit la sistemul românesc de transport al gazelor, deci vecinii noștri de peste Prut pot primi în teorie gaze și din România. O conductă de 120 km lungime cu o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an, care, teoretic, ar putea asigura întregul consum de gaze al vecinilor noștri.În total, acest proiect a presupus cheltuieli totale din partea Transgaz de circa 150 de milioane de euro, atât pe partea românească, cât și în sectorul Ungheni-Chișinău.

Lucrurile nu sunt însă simple, din două motive.

Primul este acela că, pentru a se putea totuși alimenta Chișinăul cu gaze românești, e necesar ca Transgaz să termine în România conducta Onești-Gherăești-Lețcani, deja începută, care costă alte 174 de milioane de euro, pentru a se putea aduce mai multe gaze în zona Iașiului. În planul de dezvoltare al Transgaz scrie clar de ce e nevoie de ea: „Prin realizarea acestui proiect va putea fi asigurată presiunea necesară și capacitatea de transport gaze naturale de 1,5 mld. mc/an în punctul de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale ale României și Republicii Moldova”

Al doilea motiv este acela că infrastructura, odată adusă intră practic pe teritoriul Gazprom. Cel mai important furnizor de gaze din Republică este Moldovagaz, companie controlată de gigantul rus, care asigură practic aproape integral consumul țării, inclusiv Transnistria. Firma este deținută în proporție de 50% de Gazprom, 35% de Guvernul Republicii Moldova, 14% de autoritățile din Transnistria și 1% de persoane fizice. Voci autorizate din piața de energie de peste Prut ne-au spus încă mai demult că Gazprom practic controlează compania, pentru simplul motiv că transnistrenii au predat practic administrarea acțiunilor lor către Gazprom. Pe de altă parte, chiar excluzând prezența rusească pe furnizare, rămâne chestiunea prețului. Moldova Gaz, care deja are semnat contract pentru a vinde gaz rusesc în Moldova până în 2022, vinde gazul la un preț care cu greu poate fi “bătut” de furnizorii români. Spre exemplu, în această iarnă, potrivit unor informații mai vechi, Moldovagaz pune pe piața din Basarabia gaze la prețul (în echivalent) de 38 de lei/MWh, adică egal cu costul aproximativ de extracție al Romgaz din România, fără transport, cost de distribuție sau o potențială marjă de profit. Deci compania românească, la actualele prețuri, nu poate vinde pe acea piață decât în pierdere. Desigur, aceasta este doar o situația conjuncturală, iar Romgaz nu este singura companie din România care ar putea duce gaz acolo.

Interconectarea rețelei electrice

Acum trei ani, Republica Moldova a semnat un acord istoric, care, odată dus la final, ar putea reduce dramatic gradul de dependenţă al ţării de energia electrică din Est şi va uni practic ţara cu România şi Uniunea Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România.

Moldelectrica, echivalentul Transelectrica din Republica Moldova, ar urma să construiască o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Proiectul ar urma să fie finalizat în 2022, și presupune inclusive lucrări în România. “Specialiștii din Transelectrica au colaborat cu specialiștii din Moldelectrica și cu cei de la ISPE pentru stabilirea lucărilor și echipamentelor necesare pe teritoriul României și pentru specificarea acestora în cadrul studiului de fezabilitate. Pe teritoriul României vor fi necesare lucrări de instalare fibră optică pe linia electrică existent 400kV Isaccea (RO) – Vulcănești (MD) până la graniţă, instalare protecții și teleprotecţii în staţia Isaccea, integrare în regulatorul frecvenţă-putere a datelor achiziţionate din staţia Isaccea pentru linia de interconexiune, etc. Aceste lucrări vor fi realizate de CNTEE Transelectrica SA și se vor corela cu proiectul de retehnologizare a stației 400 kV Isaccea”, se arată în planul de dezvoltare pe zece ani a rețelei electrice de transport din România

Distribuția de energie electrică, o afacere românească?

Trebuia să fie, dar nu a fost. Primăvara trecută, compania spaiolă Naturgy Energy Group a anunţat vânzarea, pentru 141 de milioane de euro, a distribuţiei şi furnizării de energie electrică din Republica Moldova, Gas Natural Fenosa și Red Union Fenosa. Cele două companii au peste 800.000 de clienţi în Moldova şi distribuie 70% din toată energia consumată de Republica Moldova. Compania spaniolă era prezentă pe piaţa din Republica Moldova din anul 2010, iar dorinţa de a vinde operaţiunile de aici era cunoscută de multă vreme. Cumpărător a fost un fond de investiții ceh care deține în România Premier Energy, distribuitor și furnizor de gaze naturale.

Interesată de această afacere a fost şi firma românească Electrica SA, care însă oficial nu a comunicat multe pe această temă. Discuţii au fost însă şi, potrivit unor informații aflate “pe surse” din piaţa românească de energie, compania româneasă a făcut o ofertă în 2018 firmei spaniole, care însă pare că nu a fost acceptată. „Oferta de atunci a Electrica era mai mare decât preţul de acum”, ne-au spus sursele noastre, dar „nu s-a mers mai departe atunci”.

Totuși, din ce se vorbește în piața românească, Electrica nu și-a pierdut interesul pentru distribuția de electricitate din Republica Moldova. Fără a putea fi confirmat oficial, că spunem că au mai avut loc discuții în România pentru ca Electrica să preia Premier Energy, iar compania românească și-a exprimat interesul și pentru activele aferente distribuției din Moldova