Potrivit sursei citate, multe spitale din Republica Moldova nu mai primesc pacienţi întrucât nu mai au bani pentru medicamente, în acelaşi timp au apărut restanţe la plata salariilor unor bugetari, iar printr-o rectificare bugetară, operată de parlament, au fost oprite lucrările de construcţie la gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, ce avea ca scop reducerea dependenţei energetice a Moldovei de Rusia.
Legislativul de la Chişinău a rectificat Legea bugetului de stat pentru anul 2015 (prin reducerea cheltuielilor cu 1,6 miliarde de lei moldoveneşti) după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să promulge legea pentru ratificarea acordului privind creditul de 150 milioane de euro pentru Republica Moldova, din cauza crizei politice de la Chişinău. Banii urmau să fie utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. Moldovenii au început să simtă criza economică după ce din sistemul bancar al statului a fost furat un miliard de dolari. Întrucât ancheta în acest caz are loc în condiţii dubioase, dar şi pentru că autorităţile se opun în mod suspect reformării sistemului bancar, principalii creditori externi – FMI, Banca Mondială şi UE – au îngheţat orice suport bugetar pentru Republica Moldova. Mai mult, s-a redus cu aproape 40% şi valoarea remitenţelor de la moldovenii care muncesc în străinătate, scrie în continuare Deutsche Welle.
Potrivit ministrului finanţelor în exerciţiu, Anatol Arapu, datoria faţă de spitale se ridică la aproape jumătate de miliard de lei moldoveneşti, iar bani la buget nu sunt. La rândul său, Ministerul Sănătăţii a anunţat că, din cele 40 de spitale din Republica Moldova, doar 11 mai au resurse financiare, restul aflându-se în situaţia de a nu mai avea niciun ban până la sfârşitul anului.
Din cauza scandalurilor de corupţie şi a tentaţiei partidelor de a se anihila reciproc pentru a controla fluxurile financiare şi instituţiile statului, Republica Moldova a rămas fără guvern la sfârşitul lunii octombrie 2015. De atunci, economia ţării se degradează în ritm alarmant, iar taberele politice din parlament, care ar fi trebuit să învestească rapid un nou guvern, nu au reuşit să se aşeze la masa negocierilor, mai scrie Deutsche Welle.
Preşedintele interimar al liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ, a anunţat că Uniunea Europeană urmează să trimită un mediator la negocierile între partidele care vor discuta crearea majorităţii parlamentare pentru învestirea noului executiv. Deocamdată nu se ştie despre cine anume este vorba, dar se ştie că acest mediator urmează să ajungă la Chişinău săptămâna aceasta. Liberal-democraţii au înaintat trei precondiţii pentru demararea discuţiilor cu partidele pretins proeuropene din parlament: viitorul prim-ministru să fie neafiliat politic şi să-şi aleagă singur miniştrii; actualul şef al legislativului, democratul Andrian Candu, să-şi prezinte demisia sau să fie demis; instituţiile de drept şi justiţia să fie scoase de sub influenţa partinică şi oligarhică. Liderii democraţi au calificat aceste precondiţii ale PLDM ca fiind ”ridicole”.
Fostul premier Valeriu Streleţ a subliniat că PLDM nu va mai accepta ca situaţia să rămână la fel ca şi până acum, accentuând că, dacă sistemul actual va fi menţinut, situaţia în ţară se va degrada iremediabil. Potrivit lui Streleţ, există câţiva candidaţi apolitici la funcţia de premier şi depinde de preşedinte pe care îl va alege. Valeriu Streleţ a reafirmat că PLDM va accepta negocierile doar dacă ”viitorul premier va avea mâinile dezlegate”.
Directorul Teatrului ‘Satiricus’, regizorul Sandu Grecu, unul din liderii de opinie de la Chişinău, consideră că venirea unui mediator european în Republica Moldova este ”o naivitate”. ”Pastilele europene şi fardurile cu iz de tizic demagogic prelungesc durerea, dezastrul din Republica Moldova. Efectul final e zero. Doar o intervenţie politică chirurgicală, o resetare totală a clasei politice ne poate arăta o lumină la capătul tunelului”, a afirmat Sandu Grecu.
Presa străină scrie că situaţia din Republica Moldova va fi luată în discuţie la următoarea sesiune plenară a Parlamentului European, acest punct fiind introdus pe agenda dezbaterilor la iniţiativa preşedintei grupului Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (European United Left/Nordic Green Left; GUE/NGL), Gabi Zimmer. ”Am solicitat această dezbatere pentru că suntem profund îngrijoraţi de evoluţiile recente din Moldova, unde un miliard de euro din sistemul bancar al ţării a dispărut prin conturi off-shore şi unde protestele au dus la căderea guvernului pe 29 octombrie”, a explicat preşedinta grupului europarlamentar menţionat. ”Partidele din coaliţia distrusă au folosit termenul de ‘proeuropean’ ca pe o frunză de smochin pentru dominaţia oligarhică a ţării. Moldova este profund tulburată de această elită coruptă care domină sistemul politic, mass-media şi economia ţării”, a mai semnalat Gabi Zimmer.