„Fac apel la UE să joace un rol şi să spună puternic şi foarte clar că trebuie făcut ceva acum”, a declarat Kuleba la sosirea la Bruxelles, unde participă la o reuniune informală a miniştrilor de externe ai UE.
Mai multe ţări, între care SUA, menţin în continuare restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, în special rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a evita o escaladare a conflictului.
Ucraina cere cu insistenţă ridicarea acestor restricţii pentru a-i permite să lovească în profunzime pe teritoriul rus „ţinte militare legitime”, a reamintit Kuleba, precum bazele aeriene de unde decolează avioanele care bombardează Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat în această săptămână acest apel după atacurile masive ruse de luni şi marţi asupra unor oraşe şi infrastructuri ucrainene.
Washingtonul a acceptat să ridice parţial aceste restricţii, dar numai pentru a permite Kievului să se apere împotriva unor lovituri care au drept origine teritoriile ruse apropiate de frontieră şi linia frontului, cum este cazul de exemplu la Harkov.
Şeful diplomaţiei europene s-a declarat favorabil ridicării tuturor acestor restricţii, dar mai multe ţări, între care Italia şi Ungaria, se opun.
Dmitro Kuleba a mai spus că va menţiona în faţa colegilor săi europeni întârzierile în livrarea armelor promise ţării sale, între care rachete Patriot, indispensabile apărării antiaeriene ucrainene.
„Au fost promise rachete Patriot, dar niciuna nu a fost livrată”, a spus Kuleba. „Unele dintre aceste întârzieri sunt excesiv de lungi”, a adăugat el în faţa presei.
La summitul NATO de la Washington din iulie, Kievul a primit promisiunea că va primi patru baterii Patriot din partea SUA şi a altor aliaţi.
Ucraina nu a primit muniţii noi din luna iunie, a declarat la rândul său în faţa presei ministrul afacerilor externe lituanian, Gabrielus Landsbergis.