Presiunea inflaţionistă se va domoli în a doua parte a anului 2023, iar PIB-ul ţării este estimat ca va creşte cu doar +1,8.
Compania de cercetări arată că deşi inflaţia a atins pragul de 16,3% la finalul anului trecut, salariile medii au crescut doar cu 12,5%. Printre metodele de a face faţă majorării preţurilor, mai mult de jumătate dintre consumatorii români (64%) afirmă ca vor renunţa să cumpere produse non-esenţiale, iar 54% dintre ei spun că îşi vor face cumpărăturile din magazine de tip discounter.
„În 2022 retailul de FMCG a crescut cu +15,8% în valoare. Deşi România se situează doar pe locul 7, alături de Polonia, în topul creşterilor valorice în estul Europei, ne aflăm într-o situaţie mai fericită decât majoritatea regiunii în ceea ce priveşte consumul, fiind una dintre puţinele ţări care nu au scăzut în volum la nivelul întregului an 2022. Şi la noi, totuşi, încetinirea consumului a devenit evidentă în ultimele două trimestre ale anului trecut, înregistrând o scădere de 2,6%”, conform datelor de Retail Audit NielsenIQ.
Potrivit sursei citate, toate macro-categoriile de produse au înregistrat creşteri valorice în 2022. Cea mai mare creştere este cea a categoriei de produse alimentare, care creşte cu 20,1% şi care reprezintă 54% din totalul coşului de cumpărături din România, urmată de băuturile non-alcoolice, ce au înregistrat o creştere valorică de 15,0%. Produsele non-alimentare cresc în valoare cu 11,7%, iar băuturile alcoolice cu 6,1%.
Deşi 81% din categoriile de produse au crescut în valoare în anul 2022, doar 43% dintre ele au crescut şi în volum. În cele mai mari 15 categorii de FMCG ce au înregistrat creşteri de peste 10% regăsim produse precum carnea, băuturile răcoritoare, apa, brânza, cafeaua, ciocolata, snacksurile, produsele lactate, uleiurile de gătit sau pâinea, în timp ce singurele care au avut creştere şi în volum sunt carnea, pâinea şi snacksurile sărate.
Ca metodă de adaptare în faţa creşterii preţurilor, consumatorii români s-au îndreptat şi către mărcile proprii ale retailerilor, ridicând cota de piaţă a acestora cu 0.9%, ajungând ca aceste produse să reprezinte 16,2% din totalul vânzărilor. Aceasta tendinţă a românilor de a se orienta către mărci proprii se datorează şi faptului că, în România, comerţul modern este în creştere, atât în valoare cât şi în număr de magazine. Deşi ne situăm în topul ţărilor cu cea mai mare creştere a mărcilor private, ponderea lor din total vânzări este încă mult sub cea a unor ţări precum Spania, Anglia sau Polonia, unde mărcile private reprezintă mai mult de o treime din piaţă.
În România, minimarketurile sunt canalul cu cea mai dinamică creştere (+25,2% în valoare), urmate de discounteri (19,6%), supermarketuri (17,7%) şi hypermarketuri (13,5%), în timp ce comerţul tradiţional creşte cu 12,6% chiar şi pe fondul reducerii numărului de magazine.
Şi comerţul online monitorizat de NielsenIQ înregistrează o creştere în anul 2022, atingând în vârfurile de sezon un maxim de 2% din totalul pieţei de produse de larg consum.
În 2022, majoritatea retailerilor şi-au redus ofertele promoţionale sub presiunea preţurilor în creştere. În trimestrul 4 al anului 2022, 21,9% din vânzările din comerţul modern s-au desfăşurat în cadrul ofertelor promoţionale, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Singura macro-categorie de produse care a crescut nivelul promoţional a fost cea a produselor alimentare, în timp ce supermarketurile sunt singurul canal care înregistrează o creştere de promoţii.
În acest context, promoţiile din 2022 au fost mai eficiente decât cele desfăşurate anul anterior, 52% (+2%) din vânzările promo aducând creştere reală, ca urmare şi a faptului că „vânarea promoţiilor” este o metodă importantă prin care consumatorii încearcă să facă faţă presiunii inflaţioniste.
În timp ce la nivel global, 62% dintre consumatori consideră că în acest moment ne aflăm deja în recesiune, iar 38% declară că îşi pot acoperi doar nevoile primare, 48% dintre ei se aşteaptă ca actuala contracţie economică să se menţină pe toată durata anului 2022. În acest context, consumatorii îşi vor schimba priorităţile în aşteptarea unui an dificil, vor exista reduceri de cheltuieli, dar şi dorinţa de a se bucura de viaţă şi de produse de calitate, la mai puţin de un an după dispariţia restricţiilor legate de pandemie.