Retailul modern acaparează România. Afacerile ‘buticarilor’, în scădere până la 2,12 miliarde lei în 2014 – KeysFin

Economica.net
30 05. 2016
food_along_shelves_in_a_store_10865100
„Dacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, ţigări sau răcoritoare, seara sau în timpul nopţii, în Occident îţi este aproape imposibil să găseşti un magazin deschis. La noi însă, astfel de servicii sunt încă bine reprezentate, buticurile de cartier rezistând expansiunii agresive a multinaţionalelor de profil”, arată analiză KeysFin. 

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare, adică mai multe puncte de lucru, a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale. În acelaşi timp, numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014. 

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud – Muntenia (2.878), urmate de cel din Sud-Est (2.648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1.916 unităţi). 

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legatură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice. 

‘Buticurile au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscuta sub numele de plata pe caiet’, au explicat analiştii. 

Expansiunea retailului modern are legatură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive. 

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, retailul modern a atins o cota de piaţa record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. 

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creştere dintre toate canalele. Acestea câştigă până la 29% cota de piaţă datorită creşterii valorii coşului de cumpărături. 

Supermarketurile sunt vizitate de mai multe gospodării şi ajung la 17% cota de piaţă. Discounterii arată o traiectorie diferită şi reuşesc să crească şi frecvenţa de cumpărare. 

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare, însă conform analiştilor „mâncăm mult, dar prost”. 

‘Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor, este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii’, spun experţii KeysFin. 

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina.