Retailul, principalul motor al economiei, dă semne de avarie – analiză Frames
„Comerţul cu amănuntul dă primele semne de criză, pe fondul efectelor inflaţiei şi al creşterii taxelor. Scăderea puterii de cumpărare şi accentuarea problemelor pe lanţurile de aprovizionare, ca urmare a măsurilor de plafonare la energie, gaze şi alimente de bază, riscă să ducă România spre un al doilea trimestru consecutiv de scădere economică, adică spre recesiune tehnică. Fără măsuri de susţinere a consumului, România riscă să îşi piardă cel mai important motor al creşterii economice”, arată sursa citată.
Cea mai mare inflaţie din UE a fost consemnată pentru a doua lună consecutiv în România şi a diluat puternic veniturile oamenilor, iar efectele se văd în scăderea semnificativă a vânzărilor din comerţ, cel mai important motor al economiei, susţine compania de consultanţă.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, citate în comunicat, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut, pe ansamblu, cu 17,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă. Comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun s-a redus cu 22,2%, vânzările de carburanţi au fost mai mici cu 14% iar comerţul cu produse nealimentare s-a diminuat cu 13,9%.
„Este cea mai puternică corecţie din comerţ din ultimii ani, anticipată de temperarea semnificativă a vânzărilor din lunile anterioare. În luna decembrie, considerată vârful de vânzări de peste an (Crăciun, Revelion etc.), comerţul cu amănuntul a scăzut, în serie ajustată, faţă de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin să confirme tendinţa îngrijorătoare”, subliniază analiza.
Compania de consultanţă atrage atenţia că scăderea semnificativă a retailului este cu atât mai alarmantă cu cât vine în contextul creşterilor de taxe intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024.
„Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creşterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi şi tutun, alături de creşterea taxelor pe afaceri şi prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creşterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când creşti taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit consultanţilor, comerţul cu amănuntul şi distribuţia reprezintă, în esenţă, cel mai important contributor la formarea PIB, 21% în 2022, iar veniturile din acest sector reprezintă circa 40% din totalul veniturilor din economie.
În ultimii 15 ani, sectorul de retail şi distribuţie a plătit taxe şi impozite de 448 miliarde de lei, din care jumătate TVA şi 36% contribuţii pentru muncă. Aproximativ 12% – 13% din toate taxele şi impozitele încasate la bugetul public provin din acest sector, cea mai mare contribuţie la nivel naţional.
„De aceea, tendinţa negativă remarcată de datele statistici este extrem de importantă. Pentru că arată că economia trece printr-o perioadă de criză, lovită de cea mai perfidă boală – inflaţia, pentru care pare că nu avem un tratament eficient”, a subliniat Negrescu.
Sectorul de retail şi distribuţie din România avea peste 800.000 de angajaţi în 2022.
Datele privind evoluţia inflaţiei, anunţate de Institutul de Statistică, vin să confirme că plafonările decise de Guvern la energie, gaze şi alimente de bază nu funcţionează, dovadă că avem, pentru a doua lună la rând, cele mai ample creşteri de preţuri din UE, fapt confirmat de datele Eurostat, menţionează Frames.
„Inflaţia din România este la un nivel dublu faţă de ţările din Vest. În Polonia, o ţară cu care ne place să ne comparăm, inflaţia este de numai 4%, faţă de 7% la noi. Ce au făcut ei şi n-am făcut noi de au o inflaţie mai mică? În primul rând au redus la zero TVA la produsele alimentare şi nu au impus acele praguri de preţuri uriaşe la energie şi gaze. La noi, toate măsurile luate în ultima vreme n-au făcut altceva decât să pună gaz pe focul inflaţiei – România are, de exemplu, cel mai mare preţ la energie din UE pentru companii”, afirmă analiştii.
Datele statistice indică faptul că mediul privat a încercat să îşi reducă la minim costurile, pentru a ţine în frâu creşterile de preţuri.
Potrivit analizei Frames, marja brută (adaos) a primilor 10 jucători din retailul autohton a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 18% în urmă cu 10 ani la 11% în 2022, ultimul an pentru care există datele financiare finale la Ministerul Finanţelor.
„2023 a adus o scădere şi mai amplă a marjelor retailerilor, conştienţi că scumpirile sunt ca un elastic. Dacă trag prea mult de preţuri, elasticul se rupe, adică rămân cu marfa nevândută. În esenţă, optimizarea costurilor operaţionale şi miza pe promoţii au trecut în prim-plan, pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare a clienţilor”, se arată în cercetarea menţionată.
Conform statisticilor, la o cifră de afaceri de 83 de miliarde de lei în 2022, primii 10 retaileri din România au înregistrat un profit net de 2,5 miliarde de lei. 74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu mărfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajaţi (primii 10 retaileri).
„Limitarea adaosului la produsele alimentare de bază a fost doar un artificiu de imagine. În realitate, mulţi dintre retaileri, mai ales din sectorul comerţului modern, deja practicau un adaos sub nivelul celui stabilit de autorităţi. De aici şi efectele aproape inexistente ale aceste măsuri. Ieftinirile consemnate de INS în perioada plafonărilor au fost în marea lor majoritate conjuncturale, generate de sezonalitate şi de dinamica logisticii”, a declarat Negrescu.
Consultanţii consideră, în context, că dinamica îngrijorătoare a retailului românesc are legătură în primul rând cu scăderea accelerată a veniturilor populaţiei, afectate semnificativ de inflaţie.Chiar dacă, faţă de media europeană, salariul minim în România a crescut în ultimii 5 ani de două ori mai accelerat (65% în Romania, vs 35% în UE), el reprezintă acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% în urmă cu 5 ani). În România, salariul minim este de aproximativ 663 euro brut faţă de media UE de 1218 euro, explică aceştia.
Frames citează din nou datele de la Institutul Naţional de Statistică care confirmă o accentuare a tendinţei negative să scădere a puterii de cumpărare. În luna ianuarie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 7976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decât în luna decembrie 2023. La net, salariul mediu a scăzut cu 220 lei (-4,3%), la 4859 lei.
„Deci, problema vine din dimensiunea salariilor, nu din preţul produselor sau adaosul practicat. Dovadă că, potrivit datelor Eurostat, preţul mediul al produselor de consum din România reprezintă 59% din media UE”, arată analiza Frames.
În aceste condiţii, compania susţine că statisticile oficiale vin să contureze tabloul unei crize economice semnificative spre care se îndreaptă România.
„După un prim trimestru de scădere economică (T4 2023), dacă şi în primele trei luni din 2024 vom avea scădere economică (T1 2024), acest lucru se traduce, în esenţă, prin noţiunea de recesiune tehnică. Economia românească funcţionează, în prezent, cu frâna de mână trasă. Creşterile de taxe, e-factura şi inflaţia au accentuat şi mai mult problemele de pe lanţurile economice, iar perspectivele sunt tot mai incerte”, precizează analiştii.
Totodată, ei avertizează că, şi dacă România va evita recesiunea, dinamica economică are şi va avea de suferit, asta mai cu seamă că perspectivele lui 2025 indică noi creşteri de taxe.
„Se vorbeşte de creşterea TVA de la 19 la 21%, despre creşterea cotei de impozit pe venituri de la 10 la 16%, despre majorarea taxelor locale. Toate acestea vor readuce inflaţia în prim-plan, iar eforturile BNR de stăvilire a creşterii preţurilor, ce se vor vedea în S2 2024, vor deveni inutile. O creştere a TVA în 2025, de exemplu, va pune şi mai multă presiune pe consum. În loc de creşteri de taxe, ar trebui să susţinem retailul, să reducem taxele pe muncă şi să stimulăm consumul, asta dincolo de absorbţia banilor europeni. Dacă retailul va continua evoluţia negativă, pe fondul ideilor năstruşnice ale autorităţilor (plafonări, compensări şi alte măsuri de ordin fiscal), efectele s-ar putea să fie pe măsură. Un simplu calcul arată, de exemplu, că având în vedere numărul de angajaţi, retailul generează contribuţii pentru plata a 15% din pensiile actuale (aproximativ 750.000 pensionari)”, a mai spus Negrescu.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor cu cod CAEN 4711 – Comerţ cu amănuntul în magazine care au, în afară de principalele lor vânzări de produse alimentare, băuturi sau tutun, alte câteva tipuri de mărfuri, cum ar fi îmbrăcăminte, mobilă, articole electrocasnice, articole de fierărie, cosmetice etc.
Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate şi sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii şi a estimărilor Frames. Analiza include şi date oficiale INS, CNP şi Eurostat.