În cazul persoanelor fizice, evoluţia este chiar mai concludentă. În noiembrie 2014, faţă de noiembrie 2013, creditele pentru populaţie au avansat cu aproape 15%, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu circa 10%. Este primul an în care creditul în lei îl devansează clar pe cel în valută, deşi nu s-a ajuns încă la un raport de 1 la 1.
La finalul lunii noiembrie 2004, soldul creditelor în lei însuma 93,6 miliarde de lei, iar la valută depăşea uşor 120 de miliarde de lei.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat, pe parcursul acestui an, în repetate rânduri, că revenirea creditării în lei este nu numai firească, ci şi de dorit.
„Eu nu spun adio creditului în valută, dar cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Eu spun adio debalansării, unui dezechilibru masiv între creditarea în monedă locală şi creditare în valută. În România, ponderea creditului în valută a scăzut după multă vreme sub 60%, iar prognoza noastră este că se duce chiar sub 50%, ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă”, a precizat Mugur Isărescu.
În opinia acestuia, asistăm la un proces extrem de sănătos.
‘S-a redus masiv dependenţa de liniile de finanţare externă la nivelul sistemului bancar. Dacă băncile au făcut acest efort, iar raportul dintre volumul împrumuturilor şi cel al economisirii a ajuns la unele bănci de la 3:1 la 1:1, este un efort care merită să fie continuat. Ar fi păcat ca acum, din considerente legate mai degrabă de profitabilitate, să se dea cu piciorul la acest mare avantaj. Este o atenţionare nevoalată (la adresa băncilor – n. r.) să aibă grijă de economisire’, a declarat Isărescu, la briefingul de presă ce a urmat uneia dintre şedinţele de politică monetară.
Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Centrale susţine că pe termen scurt, cel puţin, este improbabil să asistăm la o răsturnare spectaculoasă de situaţie în ceea ce priveşte dinamica împrumuturilor, date fiind constrângerile existente la adresa atât a ofertei, cât şi a cererii. În plus, Mugur Isărescu recomandă băncilor să acorde o importanţă mai mare calităţii creditării decât cantităţii.
‘Sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţurilor, calitatea alocării creditului este mai importantă decât volumul acestuia. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută, cred că este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costurile generate de alocările eronate din trecut’, a subliniat guvernatorul BNR.
El s-a referit la perioada pre-criză, când asistam la rate de creşteri spectaculoase, atât pe creditarea în lei (plus 39,2% în 2007), cât şi la valută (plus 84% în acelaşi an).
Şeful BNR s-a declarat mulţumit în general de evoluţia creditării în lei, însă a atras atenţia băncilor asupra faptului că întreprinderile mici şi mijlocii nu au acces la finanţare.
„Avem o expansiune clară a creditului în monedă naţională pe seama reducerii ratelor dobânzii. Se restabileşte un echilibru necesar între creditarea în lei şi valută. (…) În domeniul IMM-urilor, (creditarea – n. r.) este mai rău decât firavă, iar acesta este un semn de neîncredere”, a afirmat Isărescu.
Acesta a recomandat băncilor să se apropie mai mult de clienţi, să contribuie la realizarea de proiecte comune şi să investească în perfecţionarea angajaţilor în acest sens.
În privinţa deciziilor de politică monetară menite să încurajeze creditarea, în 2014, BNR a redus dobânda de politică monetară în cinci tranşe de câte 0,25 puncte procentuale (1,25 puncte procentuale în total), până la 2,75% pe an. Pe de altă parte, Banca Centrală a redus şi rezervele minime obligatorii atât la lei, de la 15% la 10%, în două tranşe, cât şi la valută, de la 20% la 14%, în trei tranşe.
Pe de altă parte, creditarea în lei a devansat în dinamică finanţarea în valută şi pentru că băncile comerciale au redus drastic oferta pe valută, având în vedere că se confruntă cu reducere a finanţărilor în monedă străină generată de retragerea liniilor de finanţare de către băncile mamă. Guvernatorul BNR susţinea că, în ultimii cinci ani, băncile mamă au retras de la reprezentantele din România aproximativ nouă miliarde de euro. Şi, cum sursa externă de finanţare nu a putut fi compensată din resurse interne, multe bănci au eliminat oferta de creditare în valută pentru persoanele fizice, iar pentru firme s-a redus semnificativ.