Retrospectivă 2017 – Anul cu dobânzi mai mari la împrumurile în moneda naţională şi minime istorice ale leului

Specialiştii au pus deprecierea leului pe seama deteriorării balanţei comerciale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a explicat că există trei variabile care nu pot fi ‘ţinute’ concomitent: rezerva, cursul şi dobânzile, precizând că ‘ceva trebuie să se mişte mai mult şi acesta nu poate să fie decât cursul, în sus sau în jos’.

Declaraţia a fost urmată de o reacţie pe piaţa valutară, iar pe data de 8 noiembrie moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a ajuns la cea mai slabă cotaţie din ultimii cinci ani, respectiv 4,6198 lei, cu 2,30 bani (0,5%) mai mult în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, de 4,5968 lei pentru un euro. La acea dată, cea mai slabă cotaţie era cea înregistrată pe 3 august 2012, când BNR a anunţat un curs de schimb de 4,6481 de lei pentru un euro, depreciere legată la momentul respectiv de procedurile privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Pe 13 noiembrie 2017, moneda naţională a atins un nivel de 4,6495 de lei pentru un euro, iar pe data de 21 noiembrie a coborât până la minimul istoric de 4,6551 de lei pentru un euro. Asta, în contextul în care Mugur Isărescu declara, la începutul lunii noiembrie, că se observă o tendinţă de depreciere de durată a monedei naţionale, acest lucru fiind asociat cu deteriorarea balanţei comerciale.

‘Ce remarcăm în ceea ce priveşte leul? În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată, însă şi ea este categoric asociată cu evoluţia balanţei de plăţi a României şi aici avem, spre deosebire şi de zlot şi de forint, adică şi de polonezi şi de unguri, avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale’, a explicat Mugur Isărescu.

Toamna acestui an a adus şi dobânzi mai mari la împrumuturile în lei, ROBOR-ul (Romanian Interbank Offered Rate), rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, urcând până la valorile din 2014.

ROBOR-ul la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor la creditele pentru populaţie, a început acest an cu valoarea de 0,87%, pentru ca la finalul lunii ianuarie să coboare la 0,80%. Până la jumătatea lunii septembrie, valoarea ROBOR s-a menţinut sub 1%. Pe 18 septembrie a început ”declinul’, iar ROBOR a ajuns la 1%, pentru ca pe 15 noiembrie să urce la 2,06%. Nivelul cel mai ridicat a fost atins pe 5 decembrie, şi anume 2,22%. O cotaţie mai mare decât aceasta a fost atinsă pe 27 octombrie 2014, respectiv 2,33%. Raportat la nivelul de la începutul anului, ROBOR la trei luni a urcat cu 155% pe data de 5 decembrie.

Evoluţia ROBOR a atras atenţia clasei politice, premierul Mihai Tudose afirmând că reprezentanţii BNR ‘au fost plecaţi de acasă’, deoarece nu au luat măsuri pentru a opri creşterea acestei dobânzi.

‘Cred că colegii noştri sau care ar trebui să fie colegii noştri, ai românilor, de la Banca Naţională au fost plecaţi de acasă’, a declarat Tudose în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la finalul şedinţei Comitetului Executiv al Partidului Social Democrat, care a avut loc la Suceviţa.

Primul-ministru a atras atenţia că BNR ar fi trebuit ‘să aibă grijă să nu crească (n. r. – dobânda) şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă’.

Întrebat despre evoluţia acestui indicator, Mugur Isărescu a afirmat, la începutul lunii octombrie, că o colectare mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidităţilor din sistemul bancar.

‘Sunt factori autonomi de evoluţie ai lichidităţii în piaţă. Un exemplu este maniera în care sunt plătite taxele, impozitele şi sunt apoi plătite de către populaţie şi agenţi economici, iar pe de altă parte sunt plătite salariile, pensiile. Taxele, impozitele sunt plătite între 20 şi 30 ale lunii. Atunci, banii firmelor şi ai populaţiei, care există în bănci, sunt absorbiţi şi merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Naţională a României. Deci, nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Naţională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare, lichiditatea este injectată în piaţă… Ce a intervenit în luna acesta o să vă surprindă: o performanţă mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat. Nu ştiu dacă dânşii s-au aşteptat la acest lucru şi atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate’, a spus Isărescu.

De asemenea, acesta a afirmat că au existat presiuni pe cursul de schimb, menţionând că acestea au venit din partea mişcărilor nerezidenţilor.

În ceea ce priveşte declaraţia premierului legată de majorarea ROBOR, guvernatorul BNR consideră că aceasta a fost făcută în contextul unei sensibilităţi legate de reacţia populaţiei cu credite.

‘Acasă am fost, nu am fost la bancă… Există, şi noi înţelegem acest lucru, o sensibilitate legată de reacţia populaţiei care are credite, mai ales după evenimentele prin care am trecut, creditul în franci elveţieni şi aşa mai departe. Şi este de înţeles acest lucru şi în acest diapazon am înţeles şi, să spunem, reacţia liderilor politici’, a apreciat Mugur Isărescu.