Retrospectivă 2020 BVB: între pandemia de Covid-19 şi promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă
Dacă ne uităm la cifre vom constata că indicele BET încheie acest an sub nivelul de la finalul anului trecut. Astfel, la data de 30 decembrie indicele BET se situa la 9805.60 puncte, în scădere cu 1,72% faţă de valoarea înregistrată pe 30 decembrie 2019, de 9977,3 de puncte.
În schimb, Bursa de Valori Bucureşti a încheiat anul 2020 cu un plus de 3,4% prin prisma indicelui BET-TR care include şi dividendele. Mai mult, BET-TR a încheiat anul 2020 la un nivel de peste 16.500 de puncte, ceea ce reprezintă un nou maxim istoric.
Capitalizarea segmentului principal al Bursei, de 154,36 miliarde de lei, este mai mică la 30 decembrie cu 14,64% faţă de 30 decembrie 2019, dar segmentul SMT, cu 9,7 miliarde de lei, este mai mare cu 9% faţă de 2019.
Pe de altă parte, valoarea tranzacţiilor realizate pe toate pieţele era, la aceeaşi dată, de 18,725 miliarde de lei, faţă de 12,019 miliarde de lei la 30 decembrie 2019, reprezentând o creştere de 55,79%.
Totodată, Bursa încheie anul într-o notă bună, cu trei noi emitenţi – Norofert Group, Holde Agri Invest, 2Performant. Pe parcursul anului 2020 companii şi Ministerul Finanţelor Publice au folosit piaţa de capital pentru a se finanţa prin emisiuni de obligaţiuni, atât în lei cât şi euro, în valoare totală de 5,3 miliarde de lei.
Dar anul 2020 este unul atipic pentru toate pieţele de capital, având în vedere că pandemia COVID-19 a dus la una dintre cele mai severe crize sanitare din istoria recentă a lumii.
Primele manifestări ale pandemiei pe Bursă au apărut la finalul lunii februarie. Horia Gustă, director general Certinvest, a explicat atunci că scăderea de la Bursa de Valori Bucureşti era în trendul burselor europene şi internaţionale, iar perioada de declin putea să mai dureze întrucât este generată de panica pe care coronavirusul o aducea.
„Se pare că o să mai dureze perioada de scădere întrucât este generată de panica pe care coronavirusul a aduce. Epidemia se pare că este cam în toată Europa prezentă, aşa încât cam toate pieţele bursiere din Europa au scăzut. Epidemia se pare că este şi la graniţele României, aşa încât scăderea de la BVB este în trendul burselor europene şi internaţionale”, a spus Horia Gustă la vremea respectivă.
Bursa de Valori de la Bucureşti a pierdut, în perioada 21 – 27 februarie, 14 miliarde de lei din capitalizare (2,9 miliarde de euro), respectiv 7,7%, potrivit datelor BVB. Iar tendinţa a urmat şi în perioada următoare.
Un raport elaborat de PwC România arăta că Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut 34% sau 13 miliarde de euro din capitalizare în primele trei luni ale anului, de la apariţia ştirilor despre noul coronavirus, un declin care a depăşit creşterea de 23,4% înregistrată în anul 2019.
„Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut de la începutul anului, de la apariţia ştirilor despre noul coronavirus, 34% (13 miliarde de euro) din capitalizarea bursieră, potrivit raportului „Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori Bucureşti şi ai pieţei locale de M&A”, realizat de PwC România. Astfel, scăderea de la începutul acestui an a depăşit creşterea de 23,4% înregistrată în anul 2019 faţă de 2018, an care a marcat cea mai bună performanţă a BVB de la criza financiară. În ultimii 8 ani, randamentul mediu înregistrat de indicii bursieri a depăşit randamentul obligaţiunilor guvernamentale”, se arăta în raport.
Anul trecut, capitalizarea BVB a înregistrat o creştere cu 23,4%, până la valoarea de 37,8 miliarde de euro, susţinută de randamentele mari ale dividendelor, de creşterea economică locală peste media UE, promovarea la statutul de piaţă emergentă şi o serie de modificări ale prevederilor legislative, menţiona sursa citată.
În contextul COVID-19, indicele principal al bursei BET a scăzut cu circa 25% între 30 decembrie 2019 şi 30 martie 2020, de la o creştere de 35,1% înregistrată anul trecut. Aceeaşi scădere a fost înregistrată şi de indicele BET-TR, care cuprinde primele 17 cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursă, după un avans de 46,9% în 2019.
„Contextul actual de COVID-19 a avut impact direct asupra evoluţiei pieţei de capital, ca urmare a temerilor investitorilor referitoare la pandemie. Pe fondul deprecierii masive a acţiunilor, constatăm că în luna martie 2020, atât volumul, cât şi valoarea tranzacţionată prezintă o creştere de aproximativ două ori comparativ cu luna decembrie 2019. Câştigul obţinut pe piaţa de capital a fost analizat prin compararea performanţei BET şi BET-TR cu evoluţia obligaţiunilor de stat, iar din analizele noastre, realizate în perioada 1 ianuarie 2012 – 30 martie 2020, a rezultat că randamentul pieţei de capital se situează peste cel al obligaţiunilor. Acest câştig suplimentar pe termen lung vine să compenseze tocmai riscuri mai mari asumate de investitorii de pe piaţa de capital”, a declarat Sorin Petre, partener PwC România.
Pe de altă parte, Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti, afirma la începutul lunii aprilie că Bursa este stabilă, oferă lichiditate şi dă dovadă de rezilienţă, iar prin intermediul ei statul poate finanţa deficitul fiscal şi susţine proiecte de investiţii publice.
De asemenea, Radu Hanga, preşedintele BVB, declara în august că investiţiile la Bursa de Valori Bucureşti au fost de 6,6 miliarde de lei în prima jumătate a acestui an, iar în prezent sunt cotate la bursă 370 de companii.
„Evoluţia bursei este una frumoasă. Dacă ne uităm în urmă cu 25 de ani, când am plecat la drum, la Bursa de Valori Bucureşti erau cotate nouă companii, iar volumul de tranzacţionare într-un an a fost de 26 de milioane de lei. La momentul actual, avem 370 de companii româneşti cotate la bursă pe piaţa principală sau pe piaţa Aero. Valoarea investiţiilor de la bursă doar din prima jumătate a acestui an este de 6,6 miliarde de lei. Practic, aceasta este măsura paşilor pe care bursa de valori românească şi întreaga economie românească i-a făcut”, a spus Hanga.
Dar cel mai important eveniment a avut loc în septembrie, piaţa de capital România fiind inclusă în indicii furnizorului global de indici FTSE Russell pentru Pieţele Emergente începând din data de 21 septembrie 2020.
Promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă reprezintă un pas înainte pe care îl face întreaga comunitate de afaceri din România, a declarat atunci Radu Hanga.
„Discutăm nu numai despre piaţa de capital românească ca piaţă emergentă, discutăm şi despre România ca piaţă emergentă. Pasul pe care îl facem acum nu este un pas doar al pieţei de capital româneşti, ci este un pas înainte pe care îl face întreaga comunitate de afaceri din România. Povestea Bursei de Valori Bucureşti a început acum 25 de ani. Discutam atunci la sfârşitul primului an de tranzacţionare despre nouă companii listate, despre o valoare a tranzacţiilor care se apropia de 26 de milioane de lei. Dacă ne uităm unde am ajuns acum, avem măsura paşilor mari pe care i-am făcut înainte. Avem listate la Bursa de Valori Bucureşti 370 de companii dintre care un sfert sunt listate pe piaţa principală. Sunt companii mari, semnificative pentru economia României. Valoarea tranzacţiilor, dacă ne uităm la componenta de acţiuni pentru anul trecut, s-a apropiat de 9 miliarde de lei. Dacă adăugăm şi valoarea tranzacţiilor pe instrumente cu venit fix, obligaţiuni, ne apropiem de 11 miliarde de lei, iar capitalizarea totală a companiilor româneşti listate se apropie de 110 miliarde de lei. Instituţiile statului român au pus piatra de temelie a reconstrucţiei Bursei. De asemenea, companiile de stat, companiile private care au utilizat platforma Bursei de Valori Bucureşti pentru a se finanţa”, a spus Hanga la evenimentul care a marcat promovarea pieţei româneşti de capital la statutul de piaţă emergentă secundară.
Acesta a punctat faptul că BVB are o importantă componentă de imagine pentru orice companie care intră pe piaţa de capital.
„Dincolo de partea de finanţare nu trebuie să uităm că Bursa de Valori Bucureşti are o importantă componentă de imagine. Orice companie care apelează la infrastructura Bursei de Valori Bucureşti are acces la o gamă largă de investitori instituţionali, persoane private care urmăresc presa, care urmăresc ştirile, informaţiile legate de companiile listate, ceea ce înseamnă un impuls foarte important pentru dezvoltarea afacerilor pentru dezvoltarea brandului lor. Am văzut aceasta întâmplându-se atât pentru companii private, cât şi pentru companii de stat. Rămânând în zona companiilor de stat, avem exemple frumoase – Romgaz, Transgaz, Electrica, Transelectrica şi una dintre vedetele zilei de astăzi, Nuclearelectrica. Este una dintre cele două companii româneşti care, odată cu promovarea României la statutul de piaţă emergentă, intră în structura indicilor pentru pieţe emergente administrate de FTSE Russell. Este o măsură a succesului pe care companiile de stat l-au avut venind către Bursa de Valori Bucureşti”, a subliniat oficialul BVB.
Hanga a amintit, totodată, că şi Banca Transilvania a intrat în componenţa indicilor pentru pieţe emergente, la fel şi Teraplast Bistriţa, aceasta din urmă într-o grupă de indici pentru micro-companii.
De asemenea, Adrian Tănase, CEO BVB, afirma în luna decembrie că alte două companii importante din piaţa de capital din România ar putea să fie incluse în indicii FTSE Russell la anul, una în martie şi alta în septembrie.
„Ne dorim să creăm oportunităţi pentru investitori. Ei vor veni natural în momentul în care au oportunităţi de investiţii, iar principalele acţiuni la care se uită sunt cele care acced în indicii FTSE Russell. Avem deocamdată două companii, Nuclearelectrica şi Banca Transilvania. Mă aştept ca aceste două companii să fie primele beneficiare de prezenţa lor în aceşti indici, iar ceea ce ar trebui să se traducă printr-un valuation mai bun într-un final, printr-un cost de finanţare mai mic, pentru că au acces la o masă de investitori mai bună şi ce ne dorim noi, ca din ce în ce mai multe companii să fie prezente în aceşti indici. Sunt anumite criterii de size şi de lichiditate care trebuie îndeplinite. Criteriile de size, mai sunt încă 8 companii aproximativ care îndeplinesc criteriile de size. Din păcate nu le-au îndeplinit până acum pe cele de lichiditate. Dar ce pot să vă spun, sunt premise foarte bune ca alte două companii importante din piaţa de capital din România să fie incluse în indicii FTSE Russell la anul”, a spus Adrian Tănase, la evenimentul online „Mirsanu Dealmakers Summit 2020”.
Pe lângă promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă ar mai trebui amintit faptul că BVB celebrează în acest an 25 de ani de la redeschidere: pe 20 noiembrie 1995 au fost realizate primele tranzacţii la BVB.
Cu acest prilej preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga, a acordat un interviu AGERPRES în care a afirmat că s-ar putea ajunge la o creştere a capitalizării Bursei de 8 – 10 ori în următorii 25 de ani, dacă ponderea capitalizării în PIB s-ar majora la 20 – 25%, de la 10% în prezent, şi dacă adăugăm o inflaţie de 2 – 3%.
Preşedintele BVB a declarat în decembrie că anul 2020 a fost unul extraordinar pentru piaţa de capital, cu evoluţii foarte bune din punct de vedere al lichidităţii, de aproape 3 miliarde de euro valoare tranzacţii, în creştere cu peste 40% faţă anul precedent.
„2020 a fost un an chiar extraordinar pentru piaţa de capital aş spune, dincolo de promovarea la statutul de piaţă emergentă. Am avut evoluţii foarte bune din punct de vedere al lichidităţii, adică ne apropiem de 3 miliarde de euro valoare tranzacţii în anul acesta. Este o creştere de peste 40% faţă anul precedent. Vedem brokeri de retail, brokeri care lucrează cu persoane fizice, care devin tot mai activi, tot mai vizibili în topul jucătorilor, ceea ce ne spune că avem tot mai mulţi clienţi din zona de retail, care vin către Bursa de Valori Bucureşti. Un alt element foarte important îl reprezintă relaţia cu statul. Legând tema relaţia cu statul cu tema pe care aţi menţionat-o mai devreme, ‘România piaţă emergentă’, aş spune că, în primul rând, nu piaţa de capital din România a devenit emergentă, România a devenit piaţă emergentă. Practic, nu este un succes al pieţei de capital, este un succes al României, al nostru, al tuturor şi conexiunea aceasta cu statul se vede inclusiv pe partea de finanţare”, a spus Hanga, la Conferinţa Anuală a UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare România, „Provocările lumii noi: o economie pregătită pentru neprevăzut”.