Retrospectivă 2022: Anul în care energia a readus inflaţia de două cifre

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, de la 8,19% în decembrie. Inflaţia a urcat în februarie la 8,53% şi a sărit la 10,15% în martie. Acesta a fost momentul în care România s-a întors la inflaţia de două cifre, cum a fost în 2004, de 11,9%.

În lunile care au urmat, inflaţia şi-a continuat tendinţa de creştere: 13,76% în aprilie, 14,5% în mai, 15,1% în iunie, 14,96% în iulie, 15,32% în august, 15,88% în septembrie, 15,32% în octombrie şi 16,8% în noiembrie.

BNR a luat majorat la fiecare şedinţă de politică monetară dobânda cheie şi a majorat prognoza. Astfel, Raportul asupra inflaţiei din noiembrie anul trecut arăta că rata anuală a inflaţiei IPC urma să ajungă la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi era prevăzută să se tempereze, până la 5,9 % la sfârşitul anului 2022.

În februarie 2022, Banca Naţională a România prognoza o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022. În august, BNR a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului 2023. În noiembrie, banca centrală a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor.

Conform BNR, valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

După cum arată datele oficiale preţurile la energie au fost cele care au împins inflaţia la un nemaiîntâlnit în ultimii ani.

La începutul anului, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, declara pentru AGERPRES că inflaţia este determinată în mare parte, respectiv 70%, de creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale, iar Banca Naţională a României încearcă prin deciziile de politică monetară să ancoreze aşteptările.

„Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut, deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci, dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi să menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie”, a declarat atunci Dan Suciu.

Când inflaţia a trecut la două cifre, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a declarat pentru AGERPRES, că inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au prelat conducerea „plutonului”.

„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%. Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru, că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale. Dar iată că Banca Naţională, înăsprind politica monetară şi ridicând cu 0,50% dobânda de referinţă în recentul Consiliu de Administraţie, arată că se produc efecte de runda a doua. Toate aceste efecte în planul inflaţiei sunt efecte de runda a doua. Deci mărfurile energetice, produsele energetice, au umflat preţurile în toată lumea, au făcut inflaţie mare peste tot, o inflaţie cum nu s-a mai văzut din anii 70, dar iată că acum se produc efecte de runda a doua în sensul că curentul electric, care s-a scumpit foarte mult în lunile din urmă, scumpeşte în continuare chiar dacă uitându-ne la curentul electric vedem că preţurile au scăzut în luna martie şi a scăzut şi efectul lor în preţurile anuale”, a explicat Adrian Vasilescu, în aprilie.

Datele INS au arătat o majorare puternică a preţurilor la gaze, combustibili şi energie. În iunie, gazele ajunseseră la o scumpire anuală 89,5%, iar combustibilii aveau un avans al preţurilor de 41,32%.

Fotografia din noiembrie arată o schimbare de clasament. Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021, iar în top se mai afla energia electrică, cu 47,19%, untul (plus 43,43%) şi uleiul, cu o majorare de 40,66%.

Din decembrie 2021, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu 60,73%, untul cu 43,21%, şi uleiul comestibil 38,78%. Gazele erau mai scumpe cu 35,68%, energia electrică cu 38,50%, combustibilii cu 20,18%, iar energia termică cu 20,35%.

Dacă ne uităm în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie, aflăm că rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor.

Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023.

Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază. Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.