RETROSPECTIVĂ 2024 Agricultura României „pârjolită” de secetă în 2024

Pagubele suferite de fermieri în acest an au determinat autorităţile să aloce sume considerabile din bugetul naţional şi să solicite sprijin Comisiei Europene având în vedere că astfel de fenomene climatice atipice s-au înregistrat nu doar în România ci şi în Europa.

Preţul combustibililor şi al inputurilor, afluxul masiv de produse agricole din Ucraina pe o infrastructură de transport şi de depozitare insuficientă au influenţat negativ piaţa agricolă şi alimentară din România.

Sfârşitul anului 2024 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Alimentele înregistrează o creştere a preţurilor de 5,11% în noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, după cele mai recente date statistice, ceea ce a determinat Guvernul de la Bucureşti să continue şi în 2025 măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.

Anul 2024 debutează cu proteste

Criza financiară, anii repetaţi de secetă, efectele complexe ale războiului din Ucraina, perturbarea pieţei comune europene prin derogările acordate mărfurilor agricole ucrainene au adus fermierii români într-un punct critic la începutul lunii ianuarie 2024. Alături de transportatorii nemulţumiţi de accizele mari la motorină, de preţurile RCA şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie aceştia au făcut front comun şi au protestat săptămâni în şir.

Protestul fermierilor s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, unde mai multe drumuri au fost blocate cu camioane şi tractoare, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate. Aceste proteste au afectat şi tranzitul cerealelor ucrainene având în vedere blocarea intrărilor în Portul Constanţa.

Autorităţile responsabile, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au fost nevoite să negocieze cu liderii fermierilor şi ai transportatorilor o serie de măsuri din lista de 76 de revendicări, mai mult sau mai puţin pertinente, şi să modifice în două săptămâni mai multe acte normative pentru a linişti protestatarii.

Proteste ale fermierilor au avut loc în lunile ianuarie şi februarie în mai multe ţări precum: Italia, Franţa, Spania, Polonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Belgia, Portugalia, iar nemulţumirile lor faţă de constrângerile impuse de măsurile Uniunii Europene destinate combaterii schimbărilor climatice, creşterea taxelor, concurenţa importurilor de alimente ieftine, decapitalizare au ajuns şi la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de simplificare destinate reducerii poverii administrative pentru fermieri precum şi pentru a limita exporturile Ucrainei de cereale şi alimente.

Pagube de miliarde de euro din cauza fenomenelor meteo extreme

Sectorul agricol s-a confruntat în 2024 cu o serie de provocări care au testat rezilienţa acestui sector, iar printre acestea se află, în primul rând, factorii climatici nefavorabili care au afectat areale agricole extinse din ţară şi bineînţeles culturile şi recoltele vegetale, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

De asemenea, preţurile la gaze şi energie electrică au avut impact direct asupra creşterilor de preţuri la resurse materiale agricole (combustibil, îngrăşăminte, seminţe, pesticide), în timp ce afluxul important de produse agricole primare (cereale, seminţe oleaginoase) şi produse procesate (făină, ulei, zahăr, miere, ouă ) din Ucraina a creat o concurenţă neloială, cu implicaţii şi evoluţii negative pe piaţa agricolă şi alimentară, afectând preţurile aceloraşi produse agricole primare şi procesate obţinute de fermierii autohtoni.

„Afluxul de cereale şi seminţe oleaginoase, precum şi produse agricole procesate origine Ucraina în condiţii de calitate şi preţ net inferioare celor similare produse în România a cauzat fermierilor români pierderi importante întrucât aceştia au fost puşi în situaţia extrem de complicată de a-şi valorifica produsele la preţuri mai mici decât costurile proprii de producţie care implică cheltuieli cu resurse materiale agricole, forţa de muncă etc. De asemenea, un alt factor care a perturbat piaţa agricolă îl reprezintă infrastructura de transport din România şi cea de depozitare care au fost puse sub presiune prin preluarea unui flux masiv de cantităţi de produse origine Ucraina, care au tranzitat şi continuă să tranziteze teritoriul naţional pe cale rutieră, ferată şi fluvială, cu destinaţie principală Port Constanţa, ca export în UE sau alte state”, au declarat pentru AGERPRES reprezentanţii MADR.

Evoluţia focarelor de pestă porcină africană, apariţia focarelor de gripă aviară precum şi a celor de pesta micilor rumegătoare pe teritoriul ţării noastre au adus numeroase pagube şi în sectorul zootehnic. De asemenea, importurile masive de carne de pasăre şi ouă, dar şi de cereale din Ucraina precum şi scăderea producţiei de iarbă de pe suprafeţele de pajişti cauzată de seceta prelungită au determinat crescătorii să renunţe la animale.

Datele centralizate în toamna acestui an au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu, şi de 2,2 milioane de hectare pentru culturile din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole. Ministerul Agriculturii anunţa la acea vreme că va acorda despăgubiri de 500-600 de milioane de euro. La rândul ei, Comisia Europeană a aprobat României, la finele lunii octombrie, o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 milioane de euro), având drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe în perioada septembrie 2023-august 2024.

În plus, organizaţiile fermierilor au susţinut că efectele schimbărilor climatice şi costurile disproporţionate au dus la diminuarea veniturilor acestora şi la apariţia falimentelor în 2024.

„România a continuat să fie lovită de secetă severă şi în 2024, cu un deficit de precipitaţii mai mare de 30% comparativ cu media multianuală. Anul acesta, producţia de grâu a scăzut cu 14% faţă de 2023, iar la porumb declinul este şi mai drastic, cu 27% mai mic decât anul precedent. Cu toate acestea, din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil din România, doar aproximativ 2,7% beneficiază de sisteme de irigaţii. Ministerul Agriculturii, a dat bani în acest an chiar mai mulţi decât în anii anteriori, însă cred cu tărie că destul de mulţi bani trebuie să se ducă şi către zootehnie şi industria alimentară”, a precizat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Datele furnizate de AFR arată că în 2024 recolta de cereale a scăzut, în medie, cu 21,3%, trasă în jos de volumele scăzute de grâu (-14%) şi porumb (-27%), influenţate fiind de condiţiile meteorologice care au afectat randamentele dar şi suprafaţa semănată, rezultând o scădere a suprafeţelor cultivate faţă de 2023.

Producţia de seminţe oleaginoase a scăzut cu 11,5%, iar cea de proteină vegetală cu 22,4%. De asemenea, volumele de vin au suferit o scădere accentuată în acest an, de 20,5%. „Sfârşitul de an a adus o oarecare linişte datorită precipitaţiilor căzute care au redresat situaţia din aproape toate zonele agricole ale ţării. În timp ce preţurile la fructele proaspete, legume şi şampanie au crescut în 2024, preţul cerealelor mai scade cu încă 4,9%, după o diminuare semnificativă de 30% în anul precedent. Această scădere a preţurilor se referă în special la orz (-13%) şi grâu (-4,5%); porumbul redresându-se cu 1,3% după o scădere bruscă (-34,6%) în 2023. Preţul seminţelor oleaginoase creşte uşor (+2,7%), dar se înregistrează o scădere bruscă a preţurilor la furaje (-34,8%) şi o scădere de -5,5% la cartofi”, explică Daniel Botănoiu.

Preţurile au scăzut şi în producţia animală, aproximativ cu 2,3% pentru toate sectoarele combinate, dar au crescut uşor la bovine din cauza decapitalizării continue.

În ceea ce priveşte preţul îngrăşămintelor şi al amendamentelor de sol, acesta scade cu 35,5% după o explozie în 2022 şi 2023, contribuind la o creştere a volumelor de +7,4%. Scăderea preţului consumului intermediar nu compensează însă scăderea valorii adăugate brute a sectorului agricol (-6,6%), după o scădere deja în 2023 (-5,3%). Odată luată în considerare inflaţia, această scădere ar fi, în termeni reali, de -7,7%, după o scădere de -9,6% în 2023. Anii 2021 şi 2022 fuseseră marcaţi de o creştere de + 8,7% şi respectiv +14,4%, se arată în analiza AFR.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază continuă şi în 2025

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor şi care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, însă lista a fost extinsă la 20 de produse. La începutul acestui an, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spunea că măsura a dat rezultate, inflaţia fiind în scădere la 6,6%, iar puterea de cumpărare a românilor în creştere.

Acesta menţiona, la finele lunii martie, că în 2023 şi 2024, de când s-a introdus plafonarea adaosului comercial, produsele s-au ieftinit cu procente între 8% şi peste 28%.

La mijlocul lunii octombrie, Barbu a anunţat că vrea ca toate produsele procesate în România să beneficieze de plafonarea adaosului comercial, însă măsura a stârnit reacţii contradictorii, fiind contestată nu doar de federaţiile patronale din industria alimentară şi marile reţele comerciale, ci şi de mediul de afaceri şi asociaţiile producătorilor agricoli.

Reacţiile negative l-au făcut să se răzgândească, şeful MADR propunând doar o monitorizare a preţurilor alimentelor, a adaosurilor comerciale şi accesului produselor româneşti pe rafturile retailerilor până la 31 decembrie 2024 de către un comitet format din reprezentanţi ai MADR, Consiliului Concurenţei şi din zona de retail şi procesare.

Cert este că în ultima şedinţă de guvern din 18 decembrie s-a decis ca măsura privind plafonarea adaosului la alimentele de bază să fie prelungită până la data de 30 iunie 2025.

Ajutoare consistente de la buget pentru producători

Ministerul Agriculturii a venit în 2024 în sprijinul fermierilor cu o serie de ajutoare financiare, scheme de sprijin şi programe destinate atât sectorului vegetal cât şi celui zootehnic.

Datele transmise de MADR arată că au fost alocate peste 462,5 milioane de lei pentru subvenţionarea motorinei utilizate la lucrările agricole, peste 1,557 miliarde de lei pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Un alt ajutor de stat acordat în 2024 a vizat compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi la cultura de usturoi, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, bugetul total alocat pentru aceste două programe depăşind 457,77 milioane de lei.

De asemenea, s-a acordat un ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de cartof de consum, un cuantum de 200 euro/ha, impactul bugetar fiind de 11,483 milioane de euro, dar şi Ajutoare Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal, respectiv plăţi decuplate de producţie în teren arabil pentru in/cânepă, tutun, hamei şi sfeclă.

Producătorii agricoli au primit compensaţii în acest an pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 – august 2024 sub formă de grant de 1.000 lei/ha, iar până în prezent plăţile au depăşit două miliarde de lei.

Potrivit MADR, alt ajutor a fost cel pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025 (tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde), cu un impact bugetar maxim de 124,337 milioane de lei, respectiv 25 de milioane de euro.

În sectorul zootehnic, măsurile de sprijin acordate fermierilor în anul 2024 au vizat: ANT pentru anul de cerere 2023, respectiv 91,675 milioane de lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 385,265 milioane de lei pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne; 193,331 milioane de lei pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Suma totală plătită de APIA a fost în valoare de 627,683 milioane de lei, pentru un număr de 145.736 beneficiari.

În aceea ce priveşte ajutoarele de stat, programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie a avut o valoare totală de peste 1,014 miliarde de lei, echivalentul a 206,2 milioane de euro, pentru un număr de 25 beneficiari, iar pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, de 408,658 milioane de lei (83,7 milioane de euro), pentru 38 beneficiari.

Schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor a avut un buget alocat pentru perioada 2023-2027 de 561,571 milioane de lei, din care 173,901 milioane de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 387,669 milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine. Pentru anul 2024 au fost plătite pentru specia bovine 50,178 milioane de lei, iar pentru speciile ovine/caprine suma de 111,686 milioane de lei.

Au mai fost alocate fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, bugetul total estimat al schemei de ajutor de stat fiind de 112,555 milioane de lei pentru perioada 2025 – 2027. Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin şi avicol, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut prevăzute sume de 141,344 milioane de lei pentru sectorul suin şi de 181,640 milioane de lei pentru păsări.

De asemenea, pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovinelor de carne şi al bubalinelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, MADR a alocat 54,432 milioane de lei, iar pentru sectorul apicol – 59,866 milioane de lei.

La capitolul ajutoare de minimis, Programul de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2024 a beneficiat de un milion de lei, respectiv 2.000 lei/scroafă/an, iar până la data de 16 decembrie 2024 s-a plătit suma de 930.000 lei, aferentă unui număr de 476 scroafe din aceste rase.

În vederea creşterii competitivităţii producătorilor români şi pentru a asigura accesul producătorilor ş procesatorilor pe pieţele internaţionale, MADR a elaborat Programul naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023-2026, cu un buget total de 590 de milioane de euro (aproximativ 148 de milioane de euro, anual), prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei alimentare, având ca obiectiv susţinerea financiară în vederea stimulării producţiei autohtone de bunuri alimentare procesate, cu valoare adăugată.

De asemenea, în 2024 s-a reglementat şi schema de ajutor de stat IMM Plus, în care a fost inclusă şi componenta Innovation Plus, prin care sunt finanţate cheltuielile de participare la târguri internaţionale de profil, în vederea promovării produselor companiilor româneşti pe pieţele internaţionale. Astfel, sunt finanţate activităţi care să conducă la stimularea exporturilor româneşti în străinătate, stimularea comerţului on-line şi a digitalizării, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare aferente produselor, strategiilor, mediului, digitalizării şi care activează în industria exportatoare nepoluantă.

Programele bune trebuie continuate

Potrivit preşedintelui AFR, toate programele începute trebuie continuate, iar acest lucru se poate face numai printr-o politică publică asumată de toate partidele. Anul 2024 a însemnat alocări de 4,4 miliarde lei de la bugetul de stat şi 17,9 miliarde lei din fonduri europene la care s-au adăugat 6,4 miliarde lei avans plătit de APIA, deci circa 28,7 miliarde de euro destinaţi producătorilor romani.

„Sunt bune programele începute însă ele trebuie continuate, ne trebuie o politică publică care să fie asumată de toate partidele astfel încât direcţiile de acţiune să nu se mai schimbe la fiecare schimbare de guvern. Trebuie alocate fonduri de investiţii pentru fermele mici şi mijlocii care să le permită acestora să producă pentru piaţă şi poate că asocierea lor în cooperative nu va mai fi privită cu dispreţ. România beneficiază de subvenţii europene generoase însă birocraţia trebuie redusă, sarcina este cu atât mai mare în cazul fermelor mici care au nevoie atât de consultanţi financiari cât şi tehnici. Nu poţi investi după „ureche”, trebuie să ai o expertiză în spate, sper că expresia: lasă ba, că ştim noi ce trebuie făcut n-avem nevoie de specialişti” să fi devenit caducă”, a mai spus Daniel Botănoiu.

În 2024, fondurile prin Politica Agricolă Comună au crescut cu 5,3%, însă birocraţia şi lipsa de transparenţă a făcut ca accesul la ele să se facă în continuare cu greutate, mai ales în cazul fermelor mici, afirmă şeful AFR. Doar 39% dintre fermierii mici au reuşit să acceseze aceste fonduri, faţă de 85% în cazul fermierilor mari.

Potrivit sursei citate, soluţia viitorului în sectorul agricol este digitalizarea, deşi deocamdată nu există un ritm alert ca aceste lucruri „să se întâmple”. „Fermierii plătesc mult pentru inputuri, iar vânzarea materiilor prime este dictată de piaţa extrem de volatilă. Marja de profit a devenit aproape inexistentă pentru multe ferme, ceea ce îi determină pe mulţi să abandoneze sau să reducă suprafeţele cultivate. Tehnologiile agricole sunt prezentate drept soluţia salvatoare, dar realitatea este că fermierii mici au acces redus la echipamentele moderne. În 2024, doar 7% dintre fermierii din România folosesc echipamente de precizie, restul nu şi le pot permite sau pur şi simplu nu au cunoştinţele necesare pentru a le utiliza. Fermierii români riscă să devină necompetitivi pe o piaţă europeană, unde agricultura digitală nu mai este doar o dorinţă, ci fix o necesitate”, a mai transmis Daniel Botănoiu.

Fondurile europene, în conturile fermierilor români

Conturile fermierilor români au fost „rotunjite” în acest an cu aproape 13,5 miliarde de lei, bani proveniţi din fonduri europene şi din bugetul naţional prin plăţile efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 19 decembrie, agenţia a efectuat plăţi în valoare totală de 13,498 miliarde de lei, din care 9,663 miliarde de lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv plăţi directe pe suprafaţă, sector zootehnic, sector vegetal, sector apicol, măsuri de piaţă) şi 952,124 milioane de lei din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsuri de agromediu, agricultură ecologică, ajutor specific zone defavorizate.

De asemenea, au fost efectuate plăţi de 188,993 milioane de lei, respectiv cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1) pentru măsuri de agromediu, agricultură ecologică, ajutor specific zone defavorizate şi de 38,360 milioane de lei pentru PNA – Programul Naţional Apicol, reprezentând cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1). Alte 60,189 milioane de lei au fost plătiţi din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) pentru agromediu şi agricultură ecologică.

Potrivit datelor APIA, plăţile din Bugetul Naţional pentru Ajutorul Naţionale Tranzitoriu (ANT) au depăşit în 2024 suma de 1,065 miliarde de lei, iar pentru Subvenţii Naţionale (ajutor vegetal Ucraina) – 1,529 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte proiectele de investiţii, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a derulat 7 sesiuni de primire a proiectelor în cursul anului 2024 prin care au fost puse la dispoziţia fermierilor, procesatorilor şi autorităţilor publice fonduri nerambursabile totale de peste 1,027 miliarde de euro.

Aceste fonduri au fost pentru: exploataţii pomicole (DR-15 din PS 2027), înfiinţarea sistemelor de irigaţii (DR-26 din PS 2027), modernizarea infrastructurii de irigaţii (DR-25 din PS 2027), achiziţii simple de utilaje agricole (sM 4.1 – pachet 4.1.1 din PNDR 2020), decontarea primelor de asigurare (sM 17.1 din PNDR 2020), înfiinţarea grupurilor de producători (DR-33 din PS 2027), dar şi o sesiune de primire a proiectelor liceelor agricole pentru finanţarea prin PNRR. În total, în cadrul acestor apeluri derulate de AFIR, s-au depus 8.721 cereri de finanţare în valoare de 1,39 miliarde de euro.

Pe parcursul anului 2024, experţii AFIR au evaluat aproximativ 17.000 cereri de finanţare, cu o valoare cumulată de peste 4 miliarde de euro, atât proiectele depuse atât în sesiunile din acest an, cât şi din cele demarate la finalul anului 2023. Practic, începând din octombrie 2023 au fost deschise 11 sesiuni de primire pentru care au fost alocate 2 miliarde de euro şi în cadrul cărora AFIR a primit 7.379 de cereri de finanţare în valoare 3,57 miliarde de euro).

„În urma finalizării etapei de evaluare, au fost selectate în anul 2024 pentru a primi finanţare 15.269 proiecte în valoare de 3,52 miliarde de euro”, susţin reprezentanţii AFIR.

Totodată, în acest an, AFIR a încheiat 11.893 contracte de finanţare, în valoare de 1,15 miliarde de euro, aferente Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027), cât şi Programului Naţional de Dezvoltarea Rurală 2014 – 2020 şi 2021 – 2022 (PNDR 2020). Acestora se adaugă cele 9 contracte de finanţare încheiate prin Programului naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare Investalim.

Pe parcursul anului 2024, AFIR a autorizat şi a plătit aproape 1,27 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2024 pentru proiectele de investiţii şi pentru măsurile de mediu şi climă finanţate din FEADR. Din întreaga sumă plătită de AFIR, 1,1 miliarde de euro reprezintă finanţarea Comisiei Europene, iar 159,4 milioane de euro provin de la Bugetul Naţional.

Prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltarea Rurală 2014 – 2020 şi în perioada de tranziţie 2021 – 2022, AFIR a efectuat plăţi în valoare de 770 milioane de euro în conturile beneficiarilor FEADR. De asemenea, plăţile pentru intervenţiile finanţate din Planul Strategic 2023 – 2027, pe care AFIR le-a demarat începând din acest an, au depăşit până în prezent 496,7 milioane de euro, fonduri aferente proiectelor de investiţii în agricultură şi mediul rural, precum şi intervenţiilor de mediu şi climă.

Prin plăţile efectuate până în acest moment, AFIR a atins în prezent un grad de absorbţie a fondurilor europene derulate prin PNDR 2014 – 2020 de peste 91,3%, procent care reflectă plăţi totale de aproximativ 11,6 miliarde de euro.

Din totalul fondurilor plătite în cursul acestui an, AFIR a decontat cheltuieli în valoare de 177,2 milioane de euro pentru investiţiile în exploataţii agricole şi pomicole, tinerii fermieri au beneficiat de o finanţare de 155,6 de milioane de euro, iar alte 50,8 milioane de euro au fost plătite pentru modernizarea infrastructurii agricole prin sisteme de irigaţii şi drumurile agricole.

Tot în acest an, AFIR a plătit către procesatori fonduri de 38,6 de milioane de euro pentru investiţii în crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole şi pomicole, în timp ce pentru dezvoltarea infrastructurii de bază şi de acces din mediul rural şi pentru protejarea patrimoniului, sumele plătite beneficiarilor publici au fost de 23,3 milioane de euro.

De asemenea, AFIR a plătit peste 80 de milioane de euro pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (SDL), în timp ce pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor a decontat în 2024 fonduri în valoare de 25,8 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, fermierii care sunt beneficiari ai intervenţiilor de mediu şi climă din cadrul PS 2027 au primit prin AFIR 362,9 milioane de euro, reprezentând plăţi compensatorii pentru intervenţii de agro-mediu şi climă, la care se adaugă 243,8 milioane de euro plăţi din PNDR pentru măsurile de mediu şi climă.