Retrospectivă – Doar 15 kilometri de autostradă inauguraţi, miniştri schimbaţi şi un „val” de demiteri şi demisii la nivelul companiilor de stat

Anul 2017 l-a găsit în fruntea Ministerului Transporturilor pe Răzvan Cuc, care, pe parcursul mandatului său de niciun an, a fost des criticat şi acuzat, atât de Opoziţie, cât şi de mediul de afaceri, că este un ministru slab. Chiar şi premierul Mihai Tudose, la un moment dat, i-a atras atenţia lui Răzvan Cuc asupra pierderilor înregistrate de compania TAROM şi i-a cerut explicaţii acestuia pe tema lipsei de control din partea reprezentanţilor ministerului privind şantierele de construcţie a autostrăzilor.

De asemenea, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR), Alexandru Cumpănaşu, afirma, la finele lunii august, că i-a transmis premierului Mihai Tudose nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, solicitând un grup de lucru pentru modificarea unui ordin al ministrului Transporturilor, respectiv ordinul nr. 600/2017, care blochează ‘foarte mult’ lucrările de infrastructură.

La rândul ei, Opoziţia a iniţiat moţiunea simplă împotriva ministrului Cuc, intitulată ‘Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie şi descurajare’ în care îi solicitau premierului Mihai Tudose să-l demită pe ministrul Transporturilor Răzvan Cuc şi să ia măsuri în acest domeniu.

Potrivit semnatarilor moţiunii, ministrul Transporturilor ‘a sufocat’ un minister care avea nevoie de o viziune, a blocat investiţiile în infrastructura de transport de care ţara avea nevoie, autostrăzi, căi ferate, aeriene, navigabile’. Pe 4 octombrie, au avut loc dezbaterile asupra acestei moţiuni, care a picat în plen.

* Demisia lui Răzvan Cuc şi demiterile anunţate de noul ministru, Felix Stroe

Pe 12 octombrie, Răzvan Cuc a anunţat că şi-a depus demisia şi a fost înlocuit cu Felix Stroe. Acesta s-a remarcat foarte repede prin demiterea, la scurt timp după ce a fost numit, a şefului Gării de Nord, Mihai Cândea, şi a directorul Regionalei CF Bucureşti, Laurenţiu Maraloi. Cei doi au fost schimbaţi din funcţii după ce ministrul Transporturilor s-a declarat nemulţumit de modul de administrare şi de întreţinere a Gării de Nord.

‘În această dimineaţă, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a decis schimbarea din funcţie a directorului Regionalei Căi Ferate Bucureşti şi a şefului Gării de Nord. Ministrul Transporturilor s-a declarat total nemulţumit de modul de administrare şi de întreţinere a Gării de Nord şi a dispus demiterea imediată a celor doi reprezentanţi ai Regionalei de Căi Ferate Bucureşti: Laurenţiu Maraloi, directorul Regionalei CF Bucureşti, şi Mihai Cândea, şeful Gării de Nord’, a informat pe 23 octombrie Ministerul Transporturilor.

Ulterior, Felix Stroe a anunţat la Deva că l-a demis pe directorul CFR SA, Marius Chiper, după ce trenul cu care s-a deplasat ministrul a înregistrat o întârziere de cinci ore. Stroe a declarat că directorul Companiei de Căi Ferate CFR SA, Marius Chiper, a fost demis pentru că trenurile întârzie în mod constant din cauza lipsei de organizare din cadrul companiei.

Ministrul afirma că nu poate tolera ‘lipsa de respect faţă de cetăţeni’ şi că va avea o întâlnire, la sediul ministerului, cu personalul responsabil din infrastructura feroviară, căruia îi va atrage atenţia asupra problemelor din sistem.

Cu toate acestea, Marius Chiper şi-a înaintat demisia din funcţie din motive personale.

Alte două demiteri-fulger ‘i-au lovit’ pe 3 noiembrie pe directorul general al Metrorex, Marin Aldea, şi pe directorul de Exploatare al societăţii, Liviu Daniel Dinu, după ce circulaţia metroului a fost blocată pe tronsonul Izvor-Politehnica-Grozăveşti din cauza unui jgheab de scurgere a infiltraţiilor care a căzut din plafon şi a produs un scurt circuit. În plus, ministrul a dispus şi o anchetă severă la metrou. Ministrul şi-a motivat decizia prin ‘lipsa de disciplină a muncii care de mulţi ani persistă la Metrorex’, afirmând că incidentul respectiv nu trebuia să se întâmple. Şi Marin Aldea şi-a depus mandatul, revenind pe funcţia de director Strategie Planificare Resurse în cadrul companiei. În locul său a fost numit interimar Ion Constantinescu.

* Drumurile noastre poate…în viitor

Puţin peste 15 kilometri de autostradă daţi în folosinţă, aproape 9 km recepţionaţi şi alţi aproape 54 de km construiţi, cu promisiuni că 2018 vine cu un ‘vârf’ de autostrăzi.

În 2017, deşi în execuţie s-au aflat mai multe tronsoane de autostradă, neconformităţile constatate pe mai multe loturi au făcut imposibilă recepţionarea lor în acest an. Este vorba despre lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, care înregistrează un stadiu fizic de 79,59%, lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva (71,30% stadiu de execuţie), lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda (99%) şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, unde stadiul fizic al execuţiei este de 95%.

Acest lucru a fost determinat de noua legislaţie în domeniul recepţionării lucrărilor de construcţie ce a provocat reacţii vehemente din partea unor constructori, care consideră că prevederile în cauză îi dezavantajează.

Potrivit HG 343/ 2017, darea în exploatare a construcţiilor este posibilă doar după recepţia la terminarea lucrărilor, care poate avea loc numai după finalizarea totală a lucrărilor. Acest act normativ a modificat drastic prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea recepţionării unor lucrări nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum şi preluarea doar a unor părţi din construcţie, pentru darea lor în exploatare. Legislaţia a fost modificată în 2017 tocmai pentru a nu se mai ajunge în situaţii precum cea de pe lotul 3 al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, care a fost închis la scurt timp după darea în exploatare, din cauza unor deficienţe grave de calitate care au dus la apariţia unor fenomene severe de instabilitate.

În acest context, în luna martie 2017, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recepţionat şi a dat în folosinţă 15,4 km de autostradă pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, deşi în noiembrie a mai recepţionat încă 8,7 kilometri de autostradă, pentru sectorul Gilău – Nădăşelu, însă acest sector va fi deschis circulaţiei doar anul viitor, după finalizarea lucrărilor începute tot în 2017 la podul care va traversa Someşul Mic, în continuarea A3, spre Câmpia Turzii.

De asemenea, directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă, susţine că anul acesta au mai fost efectiv construiţi alţi 53,58 kilometri de autostradă, care vor fi recepţionaţi în 2018. Cu ceea ce se mai află în construcţie, el susţine că în 2018 va aduce un ‘vârf’ de peste 156 de kilometri de autostrăzi ce vor fi recepţionaţi.

Din decembrie 2015, cei 15,4 kilometri ai autostrăzii Lugoj-Deva au reprezentat practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă şi a făcut ca numărul de kilometri de şosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748.

În plus, CNAIR a scos în 2017 la licitaţie proiecte de circa 4 miliarde de euro, valoare fără precedent în ultimii 27 de ani, afirmă reprezentanţii companiei, printre cele mai importante proiecte de infrastructură lansate anul acesta în SEAP fiind autostrada Sibiu-Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European.

Cu o valoare însumată de aproape 2,6 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro), ofertele pentru loturile 1 şi 5 se află acum în perioada de evaluare, iar anul viitor cele două obiective urmează să intre în faza de proiectare şi execuţie. CNAIR SA are în pregătire pentru lansarea în licitaţie publică şi documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia loturilor 2, 3 şi 4 ale acestei autostrăzi, de o importanţă majoră pentru economia României. Cu un cost estimat de 3,3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti va completa Coridorul Pan-European, care tranzitează România.

Un alt proiect important este noua Autostradă de Centură a Capitalei, care va intra anul viitor în faza de proiectare, iar pentru proiectarea şi execuţia celor aproximativ 60 de kilometri ai autostrăzii Suplacu de Barcău – Borş contractele au fost de asemenea lansate în licitaţie publică. Construcţia celor trei loturi, cu o valoare însumată de aproximativ 991 milioane de lei (circa 220 milioane de euro), poate începe anul viitor, după semnarea contractului şi după parcurgerea perioadei de proiectare. Segmentul Suplacu de Barcău – Borş face parte din Autostrada Transilvania şi urmează să asigure legătura dintre Vestul României şi Ungaria, prin Vama Borş.

CNAIR a mai scos la licitaţie anul acesta proiectarea şi execuţia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova- Piteşti, cu o lungime totală de 121 km şi o valoare însumată de aproximativ 3,76 de miliarde de lei (circa 820 milioane de euro), dar şi proiectul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, pentru care se aşteaptă deja desemnarea unui antreprenor.

Tot anul acesta a fost lansată licitaţia pentru Varianta de Ocolire a municipiului Bacău, cu o valoare de 774 de milioane de lei (aproximativ 160 milioane de euro), proiect a cărei construcţie ar putea fi reluată anul viitor.

Printre obiectivele de infrastructură pentru care CNAIR SA a scos la licitaţie anul acesta contracte de proiectare şi execuţie se mai află Varianta de Ocolire Timişoara Sud, lărgirea la 4 benzi a DN7 (Bâldana – Titu) şi Varianta de Ocolire a Municipiului Bârlad. Valoarea totală a acestor proiecte, care anul viitor vor intra în faza de proiectare şi de execuţie, după caz, atinge 740 milioane lei (aproximativ 160 milioane euro).

La aceste proiecte se adaugă alte obiective de investiţii importante lansate în licitaţie publică anul acesta, printre care modernizarea Centurii Capitalei pe sectorul DN 2 – A2 şi construcţia pasajelor de la Mogoşoaia, Berceni şi Olteniţa.

Tot în acest an, CNAIR a lansat licitaţii publice pentru elaborarea unor studii de fezabilitate şi proiecte tehnice destinate construcţiei drumurilor de mare viteză Focşani – Bacău, Ploieşti – Buzău, Bacău – Paşcani şi Buzău – Focşani şi drumului de legătură între A3 (Autostrada Bucureşti-Ploieşti) şi Aeroportul Henri Coandă.

* Metroul înaintează (mai) greu spre Otopeni

În ceea ce priveşte metroul bucureştean, reţeaua s-a ”îmbogăţit’ anul acesta cu doar două noi staţii, Laminorului şi Străuleşti, aferente proiectului Magistrala 4 Gara de Nord – Lac Străuleşti – Secţiunea Parc Bazilescu – Lac Străuleşti. Aceste două staţii au fost deschise publicului călător pe 31 martie 2017.

În schimb, linia către Aeroportul Otopeni, promisă de mai toţi miniştri care s-au perindat pe la Transporturi, se află în continuare la nivel de dorinţă. Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile ministrul Stroe afirmă că Magistrala 6 de metrou spre Aeroportul Otopeni va fi gata până în 2020, deşi Ministerul Transporturilor depune abia pe 27 decembrie 2017 aplicaţia de finanţare, în valoare de 1,327 miliarde de euro fără TVA.

Totuşi, în primul semestru din 2017, Metrorex reuşeşte să finalizeze proiectul de modernizare a instalaţiilor de ventilaţie pentru şase staţii de metrou şi cinci interstaţii pe tronsonul Petrache Poenaru (Semănătoarea) – Timpuri Noi, iar pe 10 iulie 2017 Metrorex a semnat contractul pentru Serviciile de asigurare de răspundere civila generală, pentru prejudicii produse călătorilor în caz de accidente/incidente feroviare produse în activitatea de transport călători pe liniile de metrou.

De asemenea, la jumătatea anului s-au finalizat săpăturile la tunelurile pe ambele fire ale secţiunii Râul Doamnei – Eroilor aferente Magistralei 5 de metrou şi au fost scoase la suprafaţă cele două echipamente de excavat – Tunelling Boring Machine (TBM-uri).

Paşi s-au făcut şi pentru realizarea proiectului Magistrala 6 – Legătura reţelei de metrou a municipiului Bucureşti cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni (12 staţii, 14,2 km). Astfel, în data de 13 iulie 2017 a fost aprobat prin HG 496 coridorul de expropriere al proiectului Magistrala 6, iar pe 30 octombrie a fost obţinut acordul de mediu aferent. Documentaţia de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de structură a fost avizată în CTE Metrorex în data de 18 octombrie 2017.

În plus, pe 28 septembrie 2017, Metrorex a semnat contractul ‘Servicii de proiectare, asistenţă şi consultanţă de specialitate aferente studiului de pre-fezabilitate (SPF) şi studiului de fezabilitate (SF) pentru construcţia Liniei 4 de metrou: Lac Străuleşti – Gara Progresu, tronson Gara de Nord – Gara Progresu’, cu asocierea Metroul SA – Amberg Engineering AG. Contractul a fost încheiat în cadrul proiectului ‘Studiu de pre-fezabilitate şi studiu de fezabilitate pentru construcţia liniei 4 de metrou: Lac Străuleşti – Gara Progresu, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu’, finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român.

Elaborarea studiului de pre-fezabilitate şi fezabilitate urmăreşte oportunitatea realizării Liniei de metrou – Lac Străuleşti – Gara de Nord – Gara Progresu. Construcţia liniei de metrou va îmbunătăţi transportul public urban din Bucureşti prin decongestionarea traficului de suprafaţă din zona centrală şi de sud a oraşului şi va realiza legătura directă între zona de nord-vest şi zona de sud a Capitalei.

Metrorex a desfăşurat în anul ce tocmai se încheie un proiect de modernizare a instalaţiilor de control-acces pe Magistralele 1, 2, 3 şi TL de metrou, pe 19 septembrie încheindu-se prima fază. S-au instalat echipamente moderne de control-acces pe Magistralele 1, 2 şi 3 în 41 de staţii de metrou din Bucureşti, astfel: 20 staţii pe Magistrala 1, 14 staţii pe Magistrala 2 şi şapte staţii pe Magistrala 3. Pe parcursul a şase luni au fost montate 1.186 de porţi batante normale de acces, 36 de porţi speciale automate şi 26 de porţi speciale semi-automate. De asemenea, au fost instalate 113 automate de vândut cartele şi au fost modernizate 41 de puncte de vânzare.

Următoarea fază a proiectului, după instalarea porţilor batante, va cuprinde activităţi de implementare a sistemului informatic şi anume: implementarea sistemului de plată şi validare contactless, de vânzare călătorie la validator (plata cu card bancar), de vânzare la validator prin SMS etc. Această etapă se va derula fără să afecteze traficul de călători.

Începând din 15 octombrie 2017 Metrorex a introdus spre achiziţionare cinci noi titluri de călătorie cu metroul: cartela cu o călătorie – 2,5 lei, abonamentul anual – 720 lei, cartela grup 3 persoane – 5 lei, cartela grup 4 persoane – 6,5 lei, cartela grup 5 persoane – 8 lei (vine în sprijinul grupurilor – atât călători fideli, cât şi turişti).

De asemenea, pe 10 decembrie, Metrorex şi RATB au introdus la vânzare biletul unic, o facilitate de care se pot bucura călătorii ambilor operatori de transport din Bucureşti.

* Infrastructura feroviară, cu multe nevoi şi cu întârzieri pe măsură

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, la finele lui iulie, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA derula lucrări de întreţinere, reparaţii curente şi capitale la infrastructura feroviară în valoare totală estimată la 141,6 milioane lei, numărul şantierelor deschise ridicându-se la 48. Aceste lucrări vizau ridicarea restricţiilor de viteză şi îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie, sursa de finanţare fiind asigurată din fonduri proprii ale companiei şi de la bugetul de stat.

La capitolul fonduri europene, CFR SA a depus la Comisia Europeană (CE) cereri de rambursare pentru proiectele fazate în valoare de 841,501 milioane de euro, din care cert se vor primi în acest an 337,136 milioane de euro, iar în luna noiembrie şi pe parcursul anului viitor şi-a propus să trimită aplicaţii pentru proiecte de peste 2,373 miliarde de euro, a declarat, pe 27 septembrie, directorul de Exploatare al companiei, Viorel Scurtu, la audierile din Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor.

‘La acest moment, CFR SA are aplicaţii pentru finanţarea proiectelor fazate prin care se returnează de la Comisia Europeană, deci se face absorbţie pentru 841,501 milioane de euro, din care sunt cert rambursate în acest an 337,136 de milioane euro. În acelaşi timp, avem aplicaţii care sunt depuse începând din luna mai, iunie, pe care au şi venit bani, iar în continuare, până la data de 30 august şi până la finele anului, CFR îşi propune să trimită la Comisie aplicaţii – în mod deosebit în luna noiembrie şi în anul 2018 – aplicaţii de rambursare de fonduri europene în valoare de peste 2,373 miliarde de euro’, a spus Scurtu.

CFR SA a plătit 1,5 miliarde de lei în primele opt luni din 2017 pe proiecte finanţate din fonduri europene şi estimează că până la sfârşitul anului se va depăşi pragul de două miliarde lei, sume care vor fi solicitate la rambursare şi vor creşte gradul de absorbţie al fondurilor europene. Compania de căi ferate a finalizat, în acest an, în proporţie de 85% lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe 180 de kilometri de cale ferată între Simeria – Sighişoara, fiind recepţionaţi peste 100 de kilometri de cale ferată modernizată şi a lansat în execuţie alţi 141 kilometri pe secţiunea Radna – Gurasada – Simeria.

Tot în acest an a fost lansată şi procedura de licitaţie pentru 120 kilometri de cale ferată pe secţiunea Braşov – Sighişoara şi a fost obţinută finanţare pentru modernizarea secţiunii Predeal-Braşov.

Rezultatele înregistrate în ultimii trei ani au menţinut compania pe un trend ascendent din punct de vedere economic, CFR SA devenind astfel una dintre puţinele companii cu capital majoritar de stat fără datorii la bugetul consolidat.

De asemenea, CFR SA a câştigat în instanţă contestaţiile depuse de constructori pentru trei mari tronsoane feroviare – Km 614-Bârzava, Bârzava-Ilteu şi Gurasada-Simeria – a căror valoare financiară se ridică la 6,08 miliarde lei, contestaţii bazate pe anumite lacune legislative care au întârziat practic demararea lucrărilor de modernizare pe cei aproximativ 120 kilometri de cale ferată.

CFR SA a semnat contractul pentru reactualizarea SF în vederea electrificării şi dublării liniei Cluj – Episcopia Bihor care asigură o nouă ieşire pe graniţa cu Ungaria şi a obţinut finanţare şi a lansat pregătirea execuţiei lucrărilor pentru modernizarea a 480 km cale ferată din Coridorul IV, ramura sudică, Arad – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat. Compania a identificat şi obţinut sursă de finanţare şi a lansat procedurile pentru construirea noului pod de la Grădiştea şi modernizarea liniei Bucureşti – Giurgiu, redeschiderea Podului de la Grădiştea fiind estimată pentru anul 2019′, precizează CFR SA.

Prin programul de redresare economico-financiară CFR a alocat peste 500 milioane lei pentru lucrări de reparaţii şi investiţii în infrastructura feroviară în vederea reducerii numărului de restricţii de viteză pe întreaga reţea de cale ferată.

La 23 noiembrie, CFR SA şi Asocierea RailWorks au parafat contractul pentru o investiţie de aproximativ 1,5 miliarde de lei ce presupune modernizarea subtronsonului Cap Y Ilteu – Gurasada, situat pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunăre, ramura nordică). Astfel, se vor moderniza 22,34 km de infrastructură şi suprastructură feroviară pentru circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h, lucrări de terasamente şi consolidări pe întreaga distanţă, construirea a 15 poduri (dintre care două peste râul Mureş), 17 podeţe, un pasaj superior, trei pasaje inferioare, două tuneluri, lucrări civile în patru staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrări de electrificare şi energoalimentare, precum şi lucrări de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R). Lucrările de modernizare a subtronsonului Cap Y Ilteu – Gurasada contribuie la dezvoltarea infrastructurii feroviare prin sporirea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă, îmbunătăţirea relaţiilor comerciale cu operatorii de transport şi relansarea economiei regionale.

CFR SA va cheltui aproape 3 miliarde de lei pentru modernizarea subsecţiunii tronsonului feroviar Apaţa-Caţa. Compania a lansat licitaţia deschisă pentru modernizarea subsecţiunii Apaţa-Caţa, parte a tronsonului feroviar Braşov – Sighişoara, valoarea totală estimată a contractului fiind de 2,867 miliarde de lei, fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată de Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), în proporţie de 81,74%, iar cofinanţarea în proporţie de 18,26% de la bugetul de stat. Modernizarea secţiunii Apaţa – Caţa contribuie la promovarea mobilităţii sustenabile pe secţiunea Frontiera Ungară – Curtici – Arad – Simeria – Sighişoara – Braşov, prin creşterea vitezei de circulaţie la 160 km/h, reducerea duratei de transport, creşterea siguranţei feroviare, facilităţi pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă, introducerea sistemelor moderne de semnalizare şi de management al traficului şi îmbunătăţirea gradului de confort oferit călătorilor în staţiile de cale ferată.

De asemenea, CFR SA şi Asocierea Baicons Impex SRL – Acciona Ingenieria au semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontiera, inclusiv Podul de la Grădiştea, valoarea acestuia fiind de 7,95 de milioane de lei, iar durata de implementare de 18 luni. Obiectivul general al proiectului este modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră la standarde europene, îmbunătăţirea confortului şi a siguranţei feroviare, reducerea timpului de călătorie prin creşterea vitezei de circulaţie pe întregul tronson, creşterea traficului de marfă de tranzit, precum şi prin asigurarea legăturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava – Bucureşti Progresu şi Giurgiu Nord – Giurgiu Oraş.

Un alt proiect important şi aşteptat de multă lume este Podul de la Grădiştea. Astfel, CFR SA şi Asocierea Baicons Impex SRL – Acciona Ingenieria au semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră, inclusiv podul de la Grădiştea, valoarea acestuia fiind de 7,95 de milioane de lei, iar durata de implementare de 18 luni. Studiul de fezabilitate va fi finanţat din fonduri externe nerambursabile, respectiv prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM).

CFR SA are în program pentru anul în curs modernizarea din surse proprii a unui număr de 71 de treceri la nivel cu calea ferată pentru care a prevăzut 22,771 milioane de lei, iar în 2018 intenţionează să mai aloce încă 40 de milioane de lei pentru lucrări similare, potrivit reprezentanţilor companiei.

Nici în 2017 CFR Călători nu a primit bani pentru investiţii în material rulant, compania axându-se pe reparaţia şi modernizarea vagoanelor şi locomotive existente. În plus, situaţia companiei a fost îngreunată de facilitatea acordată studenţilor de a călători gratuit oriunde în ţară şi de câte ori doresc. În acest sens, directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes, declara în luna martie, că societatea se confruntă cu o lipsă de material rulant în contextul acordării gratuităţilor pentru studenţi la călătoria cu trenul, traficul generat de studenţi în cursul lunii februarie, de exemplu, comparativ cu luna similară a anului trecut, fiind în creştere cu 75%.

‘Ultimele două weekend-uri deja am crezut că a început sezonul. Pentru noi este o veste îmbucurătoare, în schimb ne confruntăm în continuare cu o lipsă de vagoane, de material rulant, în contextul creşterii solicitării din partea studenţilor în special. Trebuie să ştiţi că, în luna februarie, traficul generat de studenţi faţă de luna februarie 2016 a crescut cu 75%, de la 209.000 de călători studenţi la 355.000 de călători. În acelaşi timp, numărul abonamentelor care s-au cumpărat în luna februarie 2017 a ajuns la peste 4.400, faţă de 1.050 de abonamente cât s-au procurat în februarie 2016’, a spus, atunci, Szentes.

Potrivit statisticilor companiei, circa 400.000 de studenţi au circulat cu trenul, gratuit, în medie pe lună, generând costuri de cuprinse între 16 şi 19 milioane lei, vara acestea fiind mai mari, întrucât şi distanţele au fost mai lungi.

În data de 9 noiembrie, şeful de la Transporturi preciza în Comisia de specialitate din Camera Deputaţilor că întârzierea medie zilnică pe care CFR Călători a înregistrat-o în acest an, de la 1 ianuarie şi până la 1 octombrie, a fost de 12.500 de minute, 70% din cauzele întârzierilor fiind provocate de CFR Infrastructură, care a instituit restricţii şi nu a mai avut o situaţie clară a acestora, şi doar 5% dintre cauze au fost determinate de vechimea materialului rulant şi condiţia tehnică în care se află acesta.

Pe de altă parte, o noutate pe care a oferit-o compania călătorilor săi a fost introducerea în circulaţie a unui tren către Istanbul, la care s-a adăugat reluarea rutei Bucureşti – Salonic. Astfel, din 2 iunie şi până pe 2 octombrie, pasagerii au avut legături directe de la Bucureşti către Salonic, Halkali/Istanbul, Sofia şi retur.

* Probleme masive la TAROM, CFR Marfă în investigaţii pornite de Comisia Europeană

Anul 2017 nu a fost unul bun nici pentru TAROM, la ‘cârma’ companiei perindându-se cinci directori. Cel de-al cincilea director interimar – şi actual – este Wolff Werner-Wilhelm, care a înlocuit-o pe Ileana Daniela Dragne. Aceasta a demisionat pe 15 noiembrie din funcţie, invocând probleme personale. La rândul ei, Daniela Dragne l-a înlocuit pe Florin Susanu, înaintea căruia au mai fost Dan Plaveti şi Eugen Davidoiu.

TAROM a intrat într-un proces de reevaluare şi reorganizare, după mai multe incidente cu aeronavele companiei şi după un anunţ privind consemnarea de pierderi anul acesta estimate la 207 milioane de lei. Un ultim incident a avut loc la începutul lunii decembrie, când aproape 120 de persoane care urmau să plece din Amsterdam spre Bucureşti cu o cursă aparţinând companiei TAROM au rămas pe aeroportul din Schipol deoarece aeronava s-a defectat. TAROM a anunţat că va acorda despăgubiri pasagerilor zborului Amsterdam-Bucureşti, iar şeful reprezentanţei companiei la Amsterdam va fi demis din cauza modului în care a gestionat situaţia.

Un alt incident care a afectat compania s-a petrecut în noiembrie, când o aeronavă care trebuia să efectueze pe 9 noiembrie cursa ROT 374 Bruxelles-Bucureşti a necesitat verificări suplimentare la sistemul de navigaţie. După evaluarea tehnică a aeronavei, compania TAROM a luat decizia reprogramării acestei curse pentru 10 noiembrie, la ora estimată de decolare 10:45 (ora locală). Printre pasagerii aflaţi la bordul aeronavei se aflau ministrul Apărării, Mihai Fifor, comisarul european Corina Creţu, europarlamentarul Maria Grapini şi secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Dragoş Titea.

De altfel, Dragoş Titea declara la acea dată, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, că fiecare compartiment al companiei TAROM va fi verificat începând din 13 noiembrie, iar ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a constituit o comisie care va face ‘puţină ordine’ în companie.

‘Domnul ministru (Felix Stroe, ministrul Transporturilor – n. r.) a dispus o comisie care să stea alături de cei de la compania TAROM, împreună cu toţi factorii de decizie, să facem puţină ordine în companie, deoarece nimeni nu îşi mai permite să lucreze într-o dezordine şi harababură, cum a fost până acum la TAROM. Aţi văzut foarte bine toate problemele care au fost la TAROM şi vreau să vă dau doar câteva exemple. Referitor la întârzieri, în anul 2015 am avut 721.000 de lei pierderi, în anul 2016 am avut 2,3 milioane. Sunt şi pierderi cauzate de partea tehnică, sunt lucruri normale, care se întâmplă la toate companiile, dar siguranţa pasagerilor este primordială. De luni vom lua la purificat fiecare compartiment al companiei TAROM’, a spus secretarul de stat.

Acesta a precizat că la nivelul companiei TAROM a început şi o evaluare a personalului, deoarece ‘e momentul să punem osul la muncă’ pentru a aduce compania acolo unde îi este locul.

De asemenea, cu puţin timp înainte de incident, ministrul Transporturilor declara că o comisie numită prin ordin de ministru, condusă de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoş Titea s-a mutat la TAROM şi îşi va desfăşura activitatea zi de zi acolo, luând măsuri concrete de reorganizare pe paliere mai mici sau mai mari de activităţi şi de eficientizare.

‘Brandul TAROM trebuie păstrat şi trebuie relansat. Am analizat în această perioadă situaţia de la TAROM. Aş putea să vă citesc 10 pagini din agenda mea despre TAROM. Ceea ce vreau să vă spun este că, începând de astăzi, am instituit o comisie condusă de secretarul de stat (în Ministerul Transporturilor – n. r.) Dragoş Titea în care sunt încă opt reprezentanţi, oameni cu multă cu experienţă de la Autoritatea Aeronautică, din minister, din domeniul transporturilor aeriene. Începând de azi, această comisie, numită prin ordin de ministru, se mută şi lucrează la compania TAROM. Fac o diagnoză a stării companiei – noi ştim în linii mari cum stau lucrurile acolo, avem un raport al Curţii de Conturi, avem un raport al corpului de control al prim ministrului vizavi de compania TAROM. Această comisie îşi va desfăşura practic activitatea zi de zi la TAROM, procedând la măsuri concrete, zilnice de reorganizare pe paliere mai mici sau mai mari de activităţi şi de eficientizare’, a spus Stroe, chemat la audieri în Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor.

Şeful de la Transporturi a atras atenţia asupra consumului de piese şi materiale care este enorm la TAROM, dar şi în ceea ce priveşte costurile suplimentare pe care le generează multe agenţii ale operatorului naţional aerian existente în străinătate care nu-şi mai au rostul.

Tot Stroe afirma, recent, la un post de televiziune, că operatorul aerian naţional de transport trebuie ‘subţiat’ şi eficientizat în privinţa cheltuielilor.

‘Situaţia economică a TAROM-ului nu s-a produs în ultimul trimestru, vine din timp, din ultimii 10 ani. Două măsuri avem, deja le iniţiem. Prima măsură este reorganizarea urgentă a TAROM-ului, inclusiv structura de personal.(…) Am convenit ca, în paralel cu sprijinul nostru, conducerea TAROM şi cu sindicatul să procedeze de urgenţă şi să-mi prezinte un plan de restructurare, inclusiv a structurii de personal. TAROM-ul trebuie subţiat şi trebuie eficientizat în ceea ce priveşte regimul cheltuielilor’, a spus Stroe, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.

Compania TAROM are prevăzute în proiectul de buget rectificat pierderi de 206,793 milioane lei, de cinci ori mai mari faţă de cele 41,21 milioane lei din bugetul publicat în septembrie în Monitorul Oficial. Conform proiectului lansat în dezbatere pe site-ul ministerului, veniturile totale ale companiei sunt prevăzute la 1,149 miliarde lei, iar cheltuielile la 1,356 miliarde lei. În bugetul aprobat, veniturile totalizau 1,24 miliarde lei, iar cheltuielile 1,281 miliarde lei. Cheltuielile de natură salarială sunt estimate la 142 milioane lei (nivel similar cu cel din bugetul aprobat). Numărul de salariaţi preconizat la finele anului este de 1.903 persoane (2.067 anterior), iar câştigul mediu net lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, se ridică la 6.529,44 lei (5.979,25 lei anterior). Pentru investiţii, proiectul prevede o sumă de 262,198 milioane lei, faţă de 267,795 milioane lei în bugetul aprobat.

TAROM a înregistrat în 2016 o pierdere de peste 46,9 milioane lei, în creştere cu 71,2% comparativ cu 2015, conform bilanţului publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În ceea ce priveşte cifra de afaceri netă, aceasta a scăzut cu 5,6%, la 1,07 miliarde lei, anul trecut. Veniturile s-au diminuat cu 9,6%, la 1,24 miliarde lei. Numărul de salariaţi a scăzut de la 1.880 în 2015, la 1.841 în 2016.

O altă companie din portofoliul Ministerului Transporturilor cu ghinion în anul 2017 este CFR Marfă, întrucât Comisia Europeană a lansat, pe 18 decembrie, o investigaţie aprofundată pentru a determina dacă stingerea de către statul român a datoriilor operatorului de transport feroviar de marfă şi necolectarea datoriilor companiei i-au conferit companei un avantaj neloial, cu încălcarea normelor UE privind ajutoarele de stat, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

CE precizat că se poate considera că o intervenţie a statului în favoarea unei companii nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE atunci când are loc în condiţii pe care le-ar fi acceptat un investitor privat. Comisia va evalua acum dacă aceasta este situaţia în cazul creditorilor publici ai CFR Marfă sau dacă, dimpotrivă, intervenţia statului i-a conferit companiei un avantaj economic selectiv faţă de concurenţii săi, constituind astfel ajutor de stat.

‘Piaţa transportului feroviar de marfă este o componentă crucială a legăturilor de transport ale oricărei economii. CFR Marfă este operatorul istoric pe aceasta piaţă în România şi a beneficiat de stingerea datoriilor publice şi de necolectarea de către creditorii publici a sumelor datorate. Trebuie să verificăm dacă un investitor privat ar fi procedat la fel ca autorităţile publice şi, în cazul în care răspunsul este negativ, trebuie să stabilim dacă aceste măsuri sunt compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat’, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

CFR Marfă este o companie deţinută în totalitate de stat. De mai mulţi ani, operatorul feroviar de marfă se confruntă cu dificultăţi economice. Acesta are un nivel ridicat de îndatorare, în principal faţă de agenţiile naţionale de securitate socială şi administrare fiscală, precum şi faţă de managerul român de infrastructură feroviară, CFR Infrastructura, care se află, de asemenea, în totalitate în proprietatea statului.

Spre deosebire de transportul feroviar de călători, piaţa transportului feroviar de marfă din România este extrem de competitivă, întrucât există numeroşi operatori privaţi iar unii dintre aceştia au dobândit o cotă de piaţă considerabilă, ca urmare a liberalizării pieţei în anul 2007.

În martie 2017, Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România a adresat Comisiei o plângere oficială, în care a susţinut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat, cu încălcarea normelor UE în materie.

Investigaţia efectuată de Comisie va avea în vedere o serie de măsuri de ajutor de stat în favoarea CFR Marfă, constând în conversia în acţiuni a unor creanţe în valoare de 1,669 miliarde lei (circa 360 de milioane euro) în 2013, necolectarea, cel puţin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale şi a taxelor datorate de CFR Marfă, precum şi a datoriilor companiei faţă de CFR Infrastructură.

În cazul în care va concluziona că CFR Marfă a primit un ajutor de stat, Comisia va evalua dacă acesta ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.

Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei companii aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită ca respectiva companie să fie supusă unui plan de restructurare solid, menit să asigure restabilirea viabilităţii pe termen lung şi contribuţia companiei la costurile de restructurare.

Cu toate acestea, CFR Marfă a anunţat la începutul lunii noiembrie că a semnat un acord-cadru pe patru ani cu CET Govora pentru transportul unei cantităţi de circa 9 milioane de tone de cărbune energetic, acesta consolidând veniturile şi poziţia societăţii pe piaţa transporturilor feroviare de marfă,.

De asemenea, în primele 9 luni ale acestui an, CFR Marfă şi-a crescut volumul de mărfuri transportate cu 14,4% faţă de primele 9 luni 2016 şi a înregistrat creşterea cu 10% a veniturilor din transport, reuşind să diminueze pierderile cu 20,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În semestrul I 2017, societatea a avut o cotă de piaţă de 49,5%.

CFR Marfă a transportat în anul 2016 circa 83% din cărbunele transportat pe calea ferată şi deţine astfel un rol strategic în asigurarea cărbunelui necesar funcţionării sistemului energetic naţional.

* Promisiuni pentru 2018

2018, potrivit autorităţilor din transporturi, va fi un an ‘bogat’ în inaugurări de autostrăzi, urmând să fie daţi în folosinţă de 10 ori mai mulţi kilometri decât în 2017, respectiv 156,79 kilometri. Factorii de decizie susţin că prin ceea ce s-a făcut în acest an, făcând practic referire la licitaţiile organizate, ‘se va concretiza începând cu anul viitor cu un vârf în anul 2019’.