RETROSPECTIVĂ ECONOMICĂ 2013 – Cele mai importante evenimente şi cifre ale anului în România
România a înregistrat o creştere economică peste aşteptări în primele nouă luni din 2013, de 2,7%, iar autorităţile au luat în calcul un avans al economiei de 2,2% pentru întregul an, după ce la începutul lui 2013, la aprobarea bugetului de stat pe anul în curs, estimarea de creştere economică era de numai 1,6%, arată AGERPRES. În 2012, creşterea economică a fost estimată la 0,6%.
Potrivit Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), România a avut a cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2013, atât comparativ cu precedentele trei luni cât şi cu perioada iulie-septembrie 2012. Cu o creştere economică trimestrială de 1,6%, România a fost lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%).
Creşterea economică peste aşteptări şi continuarea consolidării fiscale, cea mai mică rată a inflaţiei de după 1989, deficitul de cont curent de circa 2% din PIB şi evoluţiile record ale exporturilor, producţiei industriale şi a celei agricole, reprezintă semnale că în 2013 România a intrat într-un nou ciclu economic, a declarat recent, pentru AGERPRES, consilierul premierului Victor Ponta, Cristian Socol. Alte elemente care arată intrarea României într-un nou ciclu economic sunt randamentele minime istorice la împrumuturi şi creşterea bursei.
Unul dintre factorii care au transformat România într-una dintre economiile europene cu cea mai rapidă creştere poate fi considerat şi programul cu Fondul Monetar Internaţional, văzut ca un semnal pozitiv pentru investitorii străini.
La sfârşitul lunii iunie, România a finalizat cu succes cel de-al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar oficialii Fondului au apreciat că avansul economiei este încă modest şi riscurile pentru economie încă există. Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi extins cu trei luni, fiind unul preventiv. Trei luni mai târziu, Board-ul executiv al Fondului Monetar Internaţional a aprobat solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani. Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009.
MFP a împrumutat de la bănci peste 48,5 miliarde lei în 2013, la care se adaugă împrumuturi de peste 3,5 miliarde euro şi 1,5 miliarde dolari
La un Produs Intern Brut /PIB/ estimat pentru 2013 la 140 miliarde euro (7.000 de euro/locuitor), veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentând 2.300 de euro pe persoană, iar cheltuielile statului la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoană). Asistenţa socială, sănătatea şi transporturile sunt domeniile care au beneficiat în 2013 de cele mai mari alocări bugetare, urmate de educaţie şi cercetare, agricultură şi dezvoltare rurală, ordine publică şi siguranţă naţională, administraţie, de locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, apărare, protecţia mediului.
Pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, MFP a împrumutat în 2013 de la băncile comerciale locale peste 48,5 miliarde lei, prin titluri de stat, la care se adaugă emisiuni de obligaţiuni în valută, pe piaţa internă şi pe pieţele externe, de peste 3,5 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. La a doua (ultima) rectificare bugetară din 2013, autorităţile au majorat deficitul bugetar cu 0,2% din PIB, la 2,5% pe metodologie cash şi 2,6% pe metodologia ESA (a Uniunii Europene), majorarea fiind destinată exclusiv cofinanţării fondurilor europene.
Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune de la UE a crescut în acest an de la 9,7% la aproape 30% în termeni de plăţi intermediare de la Comisia Europeană
Premierul Victor Ponta a anunţat, pe 29 noiembrie, că România a atins un grad de 27% în absorbţia fondurilor europene şi că se aşteaptă ca obiectivul de 30% fixat pentru anul acesta să fie atins. ‘Suntem la 27% grad de absorbţie, suntem încă ultimii din Europa, deci avem foarte mult de recuperat. (…) Am pornit de la 7%. Suntem ţara care în 2013 a avut cea mai mare creştere semnificativă, dublu faţă de Italia, care e pe locul doi, sau Grecia. Obiectivul de 30% până la sfârşitul anului va fi atins’, a declarat primul-ministru.
Anterior, pe 21 noiembrie, ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, afirma că România încheie anul pe primul loc în ceea ce înseamnă rambursări de fonduri dintre toate statele membre, cu peste 75% creştere faţă de perioada 2008-2012. Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune rambursate României în perioada 1 ianuarie – 7 noiembrie 2013 a depăşit 2,6 miliarde de euro, suma fiind rambursată în contul proiectelor derulate de beneficiarii din sectorul public şi privat, conform Ministerului Fondurilor Europene.
Premieră pentru România – Ţinta de inflaţie a BNR ar putea fi ratată, dar nu din cauza creşterii preţurilor, ci a inflaţiei prea mici
Ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României /BNR/ este de 2,5%, plus/minus un punct procentual, ceea ce înseamnă că, dacă inflaţia se situează între 1,5% şi 3,5%, ţinta este atinsă. În 2013, inflaţia a scăzut la cel mai mic nivel după anul 1989. Pe primele 11 luni din 2013, inflaţia a fost de 1,22%, iar dacă în decembrie creşterea preţurilor va fi mai mică de 0,28% inflaţia anuală va fi sub 1,5%, ţinta fiind ratată în mod neaşteptat din cauza inflaţiei mai mici. Potrivit BNR, temperarea inflaţiei a fost determinată de producţia agricolă peste medie (s-a manifestat un efect de bază favorabil asociat recoltei slabe din anul 2012), reducerea cotei TVA de la 24% la 9% pentru pâine, făină şi alte produse de panificaţie, persistenţa deficitului de cerere, îmbunătăţirea anticipaţiilor inflaţioniste, aprecierea nominală a leului faţă de dolarul SUA şi de evoluţia relativ stabilă a cotaţiilor euro/leu.
În 2013, BNR a revizuit, de mai multe ori, în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,2%, apoi la 3,1% şi în final la 1,8%. De asemenea, începând din luna iulie, BNR a redus dobânda de la 5,25% la 5% pe an, apoi la 4,5% pe an, la 4,25% pe an, iar în noiembrie la 4% pe an.
Un an calm pentru cursul de schimb
Anul 2013 a fost unul bun pentru moneda naţională, cu minime mai mici decât în anul anterior şi cu variaţii mai puţin ample decât cele la care ne putem aştepta în viitor, potrivit estimărilor economiştilor din bănci. La începutul anului, pe data de 3 ianuarie, cursul de schimb a fost 4,4153 lei/euro. Cea mai bună cotaţie a fost înregistrată pe 3 mai, 4,3072 lei/euro, iar cea mai slabă pe data de 7 iunie când un euro a fost cotat oficial la 4,5535 lei.
Astfel, 2013 este un an mai bun dacă îl comparăm cu 2012, când moneda naţională a consemnat minime istorice în raport cu euro. Ziua în care România a avut cea mai depreciată monedă anul trecut pe 3 august, atunci când cursul a atins nivelul de 4,6481 lei/euro.
Noul sistem de plată a TVA la încasarea facturii s-a aplicat de la 1 ianuarie 2013
Noul sistem de TVA, care presupune plata taxei la încasarea facturii şi nu la emiterea ei, a început să se aplice de la 1 ianuarie 2013. Noul sistem presupune că exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate sau, în cazul facturilor neîncasate, în cea de-a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturilor.
Conform Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2013 două categorii de contribuabili au aplicat obligatoriu noul sistem de TVA – persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii economice în România, a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei şi persoanele impozabile, cu sediul activităţii economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent.
Deşi gândit ca o măsură care să vină în sprijinul mediului de afaceri, în practică noul sistem de TVA a creat probleme IMM-urilor, iar autorităţile au decis ca sistemul să devină opţional din 2014.
La 1 februarie a intrat în vigoare noul Cod Fiscal. Alte măsuri fiscale au fost adoptate pe parcursul anului, printre care reducerea TVA la pâine, de la 1 septembrie
După ce, la finalul anului 2012, INS a anunţat diferenţe importante la datele privind Produsul Intern Brut în perioada 2011-2012, autorităţile au efectuat unele ajustări în proiectul de buget pe 2013 şi au introdus un pachet de măsuri fiscale care ar fi trebuit să aducă la buget sume suplimentare de 3 miliarde lei. Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare la 1 februarie, a vizat o simplificare a impozitării veniturilor pentru microîntreprinderi, IMM-uri şi extinderea bazei de impozitare a veniturilor obţinute din agricultură. De asemenea, au fost instituite impozite pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea preţului la gaze de către producătorii de gaze naturale, o taxă pe transportul electricităţii şi gazelor naturale şi un impozit suplimentar de 0,5% pe extracţia şi valorificarea resurselor naturale, cu excepţia gazelor naturale, având în vedere că acestea au fost reglementate anterior.
Revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole a vizat includerea veniturilor din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, precum şi determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole numai pe baza normelor anuale de venit şi eliminarea modalităţii de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.
TVA la pâine a fost redusă de la 24% la 9%, din septembrie. Ordonanţa care vizează reducerea TVA pentru pâine şi majorarea accizelor la alcool şi la unele produse de lux a fost adoptată de Guvern la finalul lunii iulie. Măsura vizează implementarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu şi făină şi combaterea fraudei fiscale în domeniului comerţului cu pâine. Cota redusă se aplică pe tot lanţul de producţie şi distribuţie. În baza aceleiaşi ordonanţe, a fost extinsă sfera de aplicare a accizelor nearmonizate pentru o serie de produse de lux: bijuterii din aur/platină, mai puţin verighete, confecţii din blănuri naturale, autoturisme şi autoturisme de teren, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm cubi, arme de vânătoare şi arme de uz personal, precum şi muniţia aferentă, iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni, cu sau fără motor, pentru agrement.
Reprezentanţii Guvernului au spus că TVA ar putea fi redusă şi pentru alte alimente, chiar de anul viitor, dacă vor exista condiţii şi dacă măsura aplicată în cazul pâinii se va dovedi una de succes.
Agricultura – sectorul care a înregistrat producţii vegetale clasate în recordul ultimilor 40 de ani şi care a susţinut peste aşteptări economia României – a fost vedeta anului 2013
De la o prognoză de 1,6% în primăvara acestui an, creşterea economică a României a fost revizuită în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adăugate brute din agricultură fiind estimat la 11,9%, faţă de procentajul iniţial de 6,4%. Pe fondul unor condiţii meteo favorabile, dar şi al unor măsuri luate de autorităţi în sectorul irigaţiilor, producţia vegetală va depăşi în acest an 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât anul trecut, an în care seceta ‘a pârjolit’ recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone.
Cireaşa de pe tort, în 2013, a fost scăderea TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, măsură aşteptată de industria de morărit şi panificaţie care se luptă anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdată, rezultatele aşteptate în privinţa încasărilor la buget, chiar dacă la raft pâinea s-a ieftinit, în medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.
Tariful reglementat pentru energia electrică a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, dar, de la 1 iulie, acesta a fost redus în medie cu 1,3% pentru consumatorii finali.
La începutul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 57/2013, prin care s-a amânat temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene şi a două certificate pentru centralele electrice solare. Aceasta a însemnat o reducere a facturilor consumatorilor în medie cu 5%. Contravaloarea certificatelor verzi pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile este evidenţiată separat în factură şi, până la 1 iulie, însemna în jur de 10% din totalul facturii plătite de consumatorii casnici de electricitate.
În ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale, acesta a crescut, de la 1 februarie, pentru clienţii noncasnici, cu 5%, în medie. Pentru consumatorii casnici, prima majorare a fost la 1 iulie 2013, când preţul reglementat a crescut cu 8% pentru consumatorii casnici şi cu 3% pentru cei noncasnici. Potrivit ANRE, datorită evoluţiilor favorabile ale preţului de import şi a necesarului de import pentru acoperirea consumului, creşterea preţului final pentru consumatorii noncasnici a fost mai mică decât cea prevăzută în calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate de 5%.
De la 1 octombrie, preţul gazelor a fost majorat cu până la 1% pentru consumatorii casnici, în timp ce tarifele pentru industrie au crescut cu maximum 2%, odată cu parcurgerea unei noi etape din calendarul de liberalizare a pieţei.
Producţia industrială a crescut cu 7,4% în primele 10 luni din 2013 comparativ cu perioada similară din 2012, după un avans de 10,6% în luna octombrie 2013 comparativ cu octombrie 2012. Conform datelor publicate de Oficiul european de Statistică – Eurostat, România a înregistrat, în octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, cel mai semnificativ avans al producţiei industriale în rândul statelor UE, de 10,2%. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează pentru acest an o creştere a producţiei industriale de 4%. În primăvară, CNP estima o creştere a producţiei industriale de 1,5%.
Timbrul de mediu a înlocuit taxa de primă înmatriculare şi a intrat în vigoare pe 15 martie.
În actuala formulă de calcul nu mai este esenţială capacitatea cilindrică a maşinilor, întrucât aceasta este, oricum, inclusă în impozitul anual pe care îl plătesc posesorii de autoturisme. Taxa se calculează în principal în funcţie de emisia de bioxid de carbon, luată în calcul în proporţie de sută la sută, faţă de un cuantum de 30% în formula de calcul anterioară.
Încasările din timbrul de mediu pe primele zece luni din 2013 se cifrează la 606,4 milioane lei, iar restituirile de taxe anterioare de poluare însumează 467,32 milioane lei, potrivit preşedintelui Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), Adrian Gearâp.
Românii continuă să prefere maşinile second-hand la şase ani de la crearea taxei auto, al cărei scop fusese în anul adoptării, 2007, reducerea poluării prin descurajarea înmatriculărilor de maşini ‘la mâna a doua’. Taxa auto a fost modificată până acum de nouă ori, iar România a riscat chiar declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Pe de altă parte, vânzările de autovehicule noi în România au consemnat, în primele 11 luni ale anului, un recul de 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, la autoturisme scăderea fiind de 7,2%, relevă datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme /APIA/. La autoturisme, topul pe mărci după 11 luni din 2013 este condus de Dacia, cu 20.599 unităţi vândute, respectiv 33,2% din total, urmată de Volkswagen (6.927 unităţi/11,2%), Skoda (4.956 unităţi/8%), Renault (3.661 unităţi/5,9%), Ford (3.367unităţi/5,4%) şi Opel (2.546 unităţi/4,1%).
Pe modele, Dacia Logan rămâne pe primul loc, clasamentul fiind completat de Sandero, Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.
Programul Rabla a debutat cu întârziere în 2013, tichetele au fost distribuite din 15 mai.
Tichetul este de 1.500 euro (6.500 lei), iar repartizarea nu a mai fost egală pe fiecare unitate administrativ-teritorială, ci a ţinut cont de numărul maşinilor mai vechi de 10 ani în parcul auto al unităţilor administrativ-teritoriale. Un număr de 10.938 autoturisme noi au fost achiziţionate prin Programul Rabla 2013, dintr-un total de 46.667 maşini noi înmatriculate în primele zece luni din acest an, potrivit AFM. Vechimea medie a maşinilor casate prin Rabla 2013 este de 22,5 ani.
Programul Rabla are ca scop înlocuirea maşinilor mai vechi de 10 ani, iar ediţia 2013 a debutat cu întârziere, bugetul AFM fiind aprobat la sfârşitul lunii aprilie. Iniţial, autorităţile au alocat 20.000 de tichete Rabla pentru persoane fizice, persoane juridice şi instituţii publice, apoi au suplimentat programul cu 3.000 de tichete. Peste jumătate din parcul auto naţional are o vechime mai mare de 12 ani.
Guvernul a decis în iulie să acorde numai în lei garanţiile în programul Prima Casă; până la acel moment creditele erau acordate în marea majoritate în euro
În şedinţa din 30 iulie, Guvernul a aprobat suplimentarea plafonului garanţiilor destinate Programului ‘Prima casă’ cu un miliard de lei, din care 300 milioane pentru achiziţia locuinţelor ANL. Garanţiile se acordă numai în monedă naţională şi se vor plăti tot în monedă naţională. ANL derulează de mai mulţi ani Programul de construcţie de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, cu posibilitatea de cumpărare de către chiriaşi după un an de închiriere neîntreruptă.
2013 – cel mai bun an din istoria bursei, după vârful din 2007
Ofertele publice ale companiilor de stat au făcut ca 2013 să fie cel mai bun an din istoria bursei locale, în ultimii şase ani, după vârful atins în 2007, înaintea crizei economice. Oferta publică primară iniţială de vânzare a 10% din acţiunile Societăţii Naţionale Nuclearelectrica s-a derulat în perioada 9 – 20 septembrie 2013 şi s-a încheiat cu succes. Nuclearelectrica a obţinut de pe bursă 281,877 milioane de lei.
Romgaz este cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei oferta publică iniţială /IPO/ s-a desfăşurat în acest an (în perioada 22 – 31 octombrie), după Nuclearelectrica (din perioada 9 – 20 septembrie), fiind inclusă în calendarul de privatizare prin bursă anunţat de Guvernul României. Oferta publică iniţială prin care statul a vândut 15% din acţiunile Romgaz a început pe 22 octombrie şi s-a încheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul român a obţinut astfel o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari).
IPO-ul Romgaz reprezintă prima ofertă publică a unei companii de stat româneşti la Londra.
Tot în acest an, s-a mai desfăşurat şi oferta publică secundară de vânzare de acţiuni a companiei Transgaz, listată la BVB din anul 2008.
Oltchim Râmnicu Vâlcea, ţinut pe ‘aparatele insolvenţei’
Anul 2013 a fost unul extrem de dificil pentru Oltchim, la finele lunii ianuarie combinatul intrând oficial în insolvenţă, după ce, timp de 40 de ani, a fost inima economiei judeţului Vâlcea. De la 10.000 de angajaţi, câţi avea în perioada sa ‘de glorie’, Oltchim a rămas, la sfârşitul anului acesta, cu aproximativ 2.300, iar de la cifrele de afaceri de sute de milioane de euro pe care le înregistra în perioada post-decembristă, a ajuns 11,3 milioane de euro, raportaţi în luna septembrie, în condiţiile funcţionării la 25% din capacitate.
Privatizarea CFR Marfă a eşuat în toamna lui 2013, întrucât clauzele suspensive de care era condiţionată finalizarea tranzacţiei nu au fost îndeplinite, iar cumpărătorul, Grup Feroviar Român, nu a plătit întreaga sumă licitată până la 14 octombrie, când era data-limită prevăzută în Hotărârea de Guvern.
Compania Grup Feroviar Român a fost declarată pe 20 iunie 2013 câştigătoare a competiţiei pentru privatizarea CFR Marfă, iar contractul de vânzare-cumpărare a pachetului de 51% din capitalul social al societăţii către societatea comercială Grup Feroviar Român a fost semnat în data de 2 septembrie 2013. Preţul oferit de GFR a fost de 202 milioane de euro.
Procedura de privatizare a companiei CFR Marfă a fost reluată, iar termenul de finalizare este mai 2015.
Pe de altă parte, la finalul lunii iunie Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă. Consiliul de supraveghere a preluat de la administratorul judiciar atribuţiile de management operativ împreună cu noul directorat. ‘Evoluţia indicatorilor companiei ne da încredere că această procedură a insolvenţei şi-a atins scopul. Dacă în primele cinci luni ale anului trecut compania înregistra pierderi de 190 milioane de lei, în aceeaşi perioadă a acestui an Hidroelectrica a consemnat un profit record de 399 milioane de lei, cu 110 milioane de lei decât profitul consemnat în tot anul 2010, un an în care a fost consemnată o producţie record de 19,8 TW’, a arătat Remus Borza, administratorul companiei în perioada insolvenţei. Lichiditatea companiei a crescut de 20 de ori iar la momentul deschiderii procedurii insolvenţei, în 20 iunie 2012, Hidroelectrica risca falimentul. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă cu peste 4,4 miliarde de lei datorii şi cu pierderi de 350 milioane de lei după primul semestru al anului 2012.
Salariul minim pe economie a crescut la 750 de lei de la 1 februarie şi la 800 de lei de la 1 iulie
Salariul de bază minim brut pe economie, garantat în plată, a fost majorat de la 1 februarie de 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, respectiv 4,44 lei/oră, iar de la 1 iulie a fost majorat la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă 4,74 lei/oră.
Încheierea unui contract individual de muncă sub nivelul menţionat constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei. Începând din 1 ianuarie 2012 şi până în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost de 700 lei lunar.
Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lui noiembrie, la nivel naţional, a fost de 5,60%, mai mare cu 0,20 de puncte procentuale raportat la luna precedentă şi faţă de cea aferentă lui noiembrie 2012. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, la finele lunii noiembrie, a fost de 507.607 persoane, cu 18.347 mai multe faţă de sfârşitul lui octombrie.
Bucureştiul, gazda negocierilor economice şi politice dintre China şi Europa Centrală şi de Est
La finele lunii noiembrie, Bucureştiul a fost timp de trei zile gazda negocierilor economice şi politice dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Înalţi demnitari din China şi din 15 ţări europene, la care se adaugă România, au discutat la Bucureşti, despre evoluţiile relaţiilor politice dintre cele două continente, în timp ce peste o mie de oameni de afaceri din aceleaşi ţări au negociat investiţii de miliarde de euro.
În cadrul Forumului Economic China-Europa Centrală şi de Est, au fost discutate proiecte importante pentru România precum realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena – Bucureşti – Constanţa, proiect în valoare de 11 miliarde lei, discuţiile cu partenerii chinezi pe această temă fiind programate atunci pentru luna decembrie.
De asemenea, în sectorul agricol, pe zona de bovine au fost stabilite angajamente pentru a exporta în China 500.000 de capete în următorii 5 – 7 sau 10 ani, iar pe ovine de 4 – 5 milioane de capete.
Discuţiile cu partenerii chinezi au vizat şi zona de turism, în special de turism balnear, dar şi proiecte de infrastructură rutieră, precum Centura Bucureştiului şi Autostrada Craiova-Piteşti.
Companiile chineze s-au arătat interesate să investească peste cinci miliarde de euro în proiecte energetice în România, iar primele contracte ar putea fi semnate anul viitor. Printre aceste proiecte se numără proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, termocentrala Rovinari şi reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia-Deva.