Retrospectivă finanţe 2021 – O toamnă cu inflaţie şi dobânzi în creştere şi cu cel mai mare euro din istorie la cursul BNR

Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute – Minim istoric în septembrie

La începutul anului, pe 4 ianuarie cursul euro/leu se situa la nivelul de 4,8691 de lei pentru un euro, acesta fiind la momentul respectiv un nivel record al monedei unice în raport cu leul. După această dată, leul a intrat pe o tendinţă de depreciere, însă la finalul lunii martie moneda naţională a trecut de pragul de 4,9 lei pentru un euro. Odată atins acest palier, cursul de schimb nu a mai înregistrat cotaţii sub 4,9 lei. Astfel, în raport cu euro, leul s-a depreciat până la valoarea 4,9495 de lei pentru un euro în data de 22 septembrie 2021. În ultimele luni anului moneda naţională s-a situat în intervalul 4,9460 – 4,9490 de lei pentru un euro, fiind foarte aproape de pragul maxim amintit anterior, scrie Agerpres.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), a declarat, la începutul lunii iulie, pentru AGERPRES, că moneda naţională s-a depreciat în 12 ani şi jumătate cu 90 de bani, iar piaţa valutară a României este foarte stabilă.

„Explicaţiile sunt simple. Cursul acesta se tot duce la maxime istorice, la minime istorice, de 12 ani. Şi în 12 ani tot fluctuând între maxime şi minime a înregistrat o depreciere de 90 de bani. Atât. 90 de bani în 12 ani deprecierea cursului leului. Pentru că am văzut undeva un titlu „Cade leul”. Păi dacă uităm pe tabloul lumii o să vedem că multe monede tari şi chiar dolarul, euro şi yenul japonez şi altele au fluctuaţii mult mai mari şi deprecieri mult mai mari. Deci leul în 12 ani şi jumătate s-a depreciat cu 90 de bani. Această depreciere în 12 ani de 90 de bani nu pune niciun fel de probleme şi nu incită la discuţii privind căderea monedei noastre naţionale. Piaţa valutară a României este stabilă, chiar foarte stabilă”, explica Adrian Vasilescu.

El a adăugat că „în aceşti 12 ani şi jumătate foarte multe centre de analiză şi de influenţă pe piaţa valutară au prevăzut trecerea pragului de 5 lei, care nu s-a produs”.

„De vreo 10 ani, an de an se anunţă trecerea pragului de 5 lei, care până la această oră nu s-a produs”, a mai spus Vasilescu.

În ultimul sondaj realizat de CFA România în rândul analiştilor săi, peste 91% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0517 lei, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,1145 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4,9600.

În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/dolarul american, acesta se situa la începutul anului la nivelul de 3,9609 de lei pentru un dolar, iar cea mai ridicată cotaţie din 2021 a fost înregistrată în data de 24 noiembrie, respectiv 4,4127 de lei pentru un dolar.

Un franc elveţian era cotat la începutul anului la 4,5036 de lei pentru un franc, iar pe 3 şi 17 decembrie a urcat la 4,7595 de lei pentru un franc. Palierul de 4,7 lei pentru un franc elveţian a fost prima dată atins pe 17 noiembrie acest an, atunci când un franc a fost cotat la 4,7016 de lei.

BNR a majorat dobânda de politică monetară

Din toamnă şi dobânzile au început să crească, iar BNR a început să majoreze dobânda de politică monetară.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a început să urce din data de 24 septembrie 2021, ajungând la 1,65%, de la 1,61% în şedinţa anterioară. Indicele s-a situat în intervalul 1,60 – 1,61% în perioada 23 august – 23 septembrie.

La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%. La data de 21 decembrie 2021 indicele se situa la 2,93%.

În luna octombrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, de la 1,25%, creşterea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an.

„În legătură cu ultimele evoluţii ale pieţei monetare trebuie spus că existau unele aşteptări ale băncilor că vom creşte dobânzile în şedinţa din 5 octombrie, însă nu era un consens în rândul analiştilor. Astfel că o anumită tendinţă ascendentă a dobânzilor în piaţă se observa deja în ultimele două săptâmâni, influenţată probabil de anticipaţiile cu privire la o eventuală decizie a noastră în acest an. Creşterea aprobată în şedinţa de marţi a făcut ca această tendinţă să continue”, declara, pentru AGERPRES, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Acesta a precizat că Banca Centrală are în arsenal numeroase instrumente, pe unele dintre ele a început să le folosească în ultimele luni, însă rata dobânzii este cel mai important instrument, pe care acesta l-a folosit la şedinţa de politică monetară din 5 octombrie.

„Pentru a domoli inflaţia, trebuie să creştem dobânzile. Fiind o economie mică şi deschisă, noi în România nu putem avea şi dobânzi mici şi inflaţie mică. Astfel, marţi am crescut tempo-ul în lupta cu inflaţia. Decizia reprezintă în sine o scumpire a banilor, dar sunt două aspecte importante: pe de o parte bani mai scumpi înseamnă credite ceva mai scumpe, dar pe de altă parte înseamnă şi depozite mai bine remunerate. Devenind mai rari, banii devin şi mai scumpi, ducând la temperarea preţurilor şi fiind astfel protejaţi mai bine de inflaţie. Este o decizie care arată că suntem hotărâţi să temperăm dinamica preţurilor şi să ne respectăm mandatul de asigurare a stabilităţii preţurilor. Însă trebuie spus că există anumite preţuri, cum sunt cele administrate, cele ale preţurilor energetice, sau mai simplu preţul unui bilet de autobuz sau al unei intrări la muzeu, care nu sunt sub controlul politicilor băncii centrale”, a explicat Cristian Popa.

În noiembrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis o nouă majorare a dobânzii cheie, din 10 noiembrie aceasta urcând la 1,75%.

Inflaţia, în creştere, în toamnă

În acesta toamnă nu numai cursul valutar şi dobânzile au atins valori ridicate, ci şi inflaţia s-a situat la niveluri crescute, aceasta urcând până la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, pentru ca în noiembrie să scadă uşor, până la 7,8% în noiembrie.

Adrian Vasilescu, a declarat, pentru Agerpres, la începutul luni noiembrie, că şase produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum, menţionând că Banca Centrală a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie.

„Pe tot tabloul, ceea ce a determinat această inflaţie mare din luna octombrie adunăm câteva produse. Creşteri medii, fasole, creştere mare, cartofi. Atât la produse alimentare. La produse nealimentare: combustibili, tutun şi ţigări şi la servicii: apă canal, salubritate. Atât, câteva produse. Dacă le numărăm sunt 6 produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum. Ce înseamnă asta? Că Banca Naţională a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale şi nu cum a cerut sau aştepta piaţa, cu 0,50 puncte procentuale”, spunea Adrian Vasilescu, referitor la datele privind preţurile de consum publicate de Institutul Naţional de Statistică.

El a precizat că energia electrică, combustibili şi gazele naturale în toată lumea sunt considerate produse ale căror preţuri nu sunt influenţate de politica monetară şi dacă o bancă centrală, precum FED sau Banca Centrală Europeană, ar ridica dobânda de politică monetară la 100% tot nu ar putea influenţa aceste produse.

„Acum o să mă întrebaţi de ce totuşi a ridicat BNR dobânda cu 0,25 de puncte şi nu a lăsat la 1,50%. Pentru că s-a simţit ceva în luna septembrie şi în luna octombrie şi mai mult. Banca Naţională, deşi nu avea încă tabloul inflaţiei de la INS, şi-a făcut propriile calcule şi a ajuns la concluzia că încep să se simtă în tabloul general influenţele asupra altor preţuri ale combustibilului, energiei electrice şi gazelor. Şi atunci era nevoie de o creştere de 0,25 de puncte procentuale pentru a combate influenţele acestor produse, combustibilului, energiei electrice şi gazelor, asupra preţurilor generale”, afirma Adrian Vasilescu.

Referitor la preţurile combustibililor, energiei electrice şi gazelor, el a menţionat că acestea produc efecte la 12 luni de acum înainte şi chiar dacă preţurilor lor vor stagna ele se vor resimţi, pentru că au pondere mare în coşul de consum. De asemenea, Adrian Vasilescu a precizat că energia termică a avut o creştere de 1,12% şi acesta înseamnă că „a venit la start”, urmând ca şi aici să ne aşteptăm la scumpiri în lunile care vor veni.

Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 % la sfârşitul anului viitor, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României.

„Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021, după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrică şi gaze naturale, care se vor reflecta şi asupra ratei inflaţiei IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 – martie 2022). Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflaţiei IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanţială, atingând 8,6% în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei. După acest moment, rata inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9% la sfârşitul anului viitor şi, respectiv, 3,3% la orizontul proiecţiei”, se arată în Raportul din noiembrie.

BNR menţionează că faţă de Raportul din august noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârşitul anului viitor. Din aceste revizuiri, o parte covârşitoare este explicată de contribuţia în creştere a componentelor coşului de consum aflate în afara controlului politicii monetare.

Potrivit sursei citate, conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii şi menţinerii pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

„Riscurile materializate în intervalul de la ultimul Raport asupra inflaţiei (august 2021) au vizat cu precădere turbulenţele instaurate pe pieţele globale de energie, cu grade variabile de transmisie pe pieţele locale, în funcţie de specificul acestora – de exemplu, intensitatea energetică a economiilor ori dinamica recentă de pe pieţele forţei de muncă. Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziţie spre configuraţii ale sectoarelor economice din ce în ce mai puţin poluante, având ca efect anumite creşteri, uneori în cuantum însemnat, ale preţurilor bunurilor energetice din surse tradiţionale. În plus, în condiţiile în care rezoluţia crizei de sănătate publică este încă departe de a fi completă, intercondiţionarea multiplelor şocuri, deja materializate ori probabile, se poate răsfrânge şi asupra dinamicii activităţii economice. Cu informaţiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflaţiei, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi orientată în sus raportat la cea a indicatorului din scenariul de bază, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al şocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare”, se arată în Raport.

Conform BNR, evoluţia viitoare a preţurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC. Configuraţia preţurilor acestor produse, respectiv modul în care se vor transpune în statisticile oficiale, ar putea fi influenţată de importanţa relativă a compensărilor /plafonărilor /subvenţiilor în totalul schemei de asistenţă acordate consumatorilor casnici, de intervalul de timp pe care vor fi implementate.

De asemenea, configuraţia va depinde şi de rapiditate a alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra preţurilor energiei en detail la consumatorii casnici.

Pe termen scurt, dinamica acestor pieţe se află sub semnul unor evoluţii marcate de volatilitate.

„O sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situaţiei epidemiologice, cât şi pe cel al creşterii facturilor la utilităţi. În condiţiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi iniţiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale şi de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situaţiei de instabilitate politică, ce ar putea fi însoţită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condiţiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor anul 2024”, se menţionează în Raport.

Potrivit BNR, atât pe plan extern, cât şi, mai ales, pe plan intern, rămân incertitudini ample asociate evoluţiei crizei de sănătate publică, în condiţiile suprapunerii contagiozităţii sporite a noii tulpini virale (Delta) unui proces încă trenant de imunizare a populaţiei din România.

„Orice rămânere în urmă cu caracter mai persistent a situaţiei medicale din România comparativ cu cea a ţărilor din Europa de Vest ar putea induce asimetrii în planul redresării economice, cu impact şi asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu. În schimb, odată cu publicarea versiunii finale a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, absorbţia unui volum ridicat de fonduri europene ar putea susţine economia pe mai multe paliere: finanţarea în proporţii sporite a deficitului de cont curent din surse stabile de fonduri (NGEU), impulsionarea, pe termen mediu, a procesului investiţional ori facilitarea tranziţiei către un model de creştere a economiei bazat în mai mare măsură pe tehnologiile viitorului:digitalizare şi economie verde”, se mai spune în Raport.