RETROSPECTIVE 2013 – ANAF s-a reorganizat în 2013, Garda Financiară a devenit istorie

Încă de la preluarea mandatului, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, a anunţat că una dintre priorităţile sale o reprezintă restructurarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, având drept scop îmbunătăţirea colectării veniturilor statului şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în România.

‘Ştim foarte bine că cele două obiective sunt greu de îndeplinit, dar sunt obiective asumate de mine la preluarea mandatului de ministru al Finanţelor. România, în prezent, este pe unul dintre ultimele locuri în Europa din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor ca pondere în PIB. Acest lucru se poate ameliora prin măsuri administrative şi legislative de îmbunătăţire a colectării şi reducere drastică a evaziunii’, afirma ministrul Finanţelor într-un interviu acordat AGERPRES.

Pe 30 ianuarie, oficialul MFP declara pentru AGERPRES că reorganizarea ANAF va începe după ce va fi finalizat bugetul pe 2013.

‘Voi lua măsuri pentru a reorganiza Administraţia Fiscală şi, mai ales, structurile de control operative ale acesteia în sensul că atribuţiile Gărzii Financiare, Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal, Direcţiei de Antifraudă, de investigaţii fiscale din cadrul ANAF vor fi preluate de o singură structură de combatere a evaziunii’, a spus Chiţoiu, care menţiona că noua structură va avea puteri mai mari şi va fi organizată la nivel naţional şi regional.

În spaţiul public au apărut reacţii favorabile din partea mediului de afaceri şi specialiştilor în fiscalitate în ceea ce priveşte reorganizarea Fiscului. Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor a ajuns în România la 32% din Produsul Intern Brut /PIB/, sub media europeană de aproape 40%, dar implementarea unui proiect privind reorganizarea Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală ar putea conduce la o creştere a colectării de 5%, afirma Mihaela Mitroi, preşedintele Grupului de Lucru pentru Fiscalitate din cadrul AmCham România (Camera de Comerţ americană în România).

‘În Bulgaria, s-a ajuns la cinci administraţii fiscale regionale, după cinci ani de implementare a noului proiect. Gradul de colectare s-a îmbunătăţit cu 5-6% din PIB. România este la un nivel de colectare de 31-32% din PIB, iar Bulgaria se apropie de 35%, în timp ce media europeană este de 39-40%. Un alt exemplu din zona noastră este Polonia. Proiectul polonez este finanţat de Uniunea Europeană cu 70 milioane de euro nerambursabili. Ei sunt în al treilea an de implementare şi s-a reuşit o eficientizare a gradului de colectare cu 1-2% din PIB’, a explicat Mitroi.

La sfârşitul lunii mai, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Finanţelor a abordat pe larg restructurarea ANAF, actul normativ urmând să fie aprobat în mai puţin de o lună de către Executiv.

‘De 23 de ani, în România toate guvernele şi-au asumat ca obiectiv reducerea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării veniturilor, dar observăm că România nu a putut să aibă un nivel al colectării veniturilor mai mare de 33,7-33,8% din PIB, realizat în 2008. A oscilat de-a lungul anilor undeva între 29% şi 33,8% din PIB. Dacă ne raportăm la nivelul sarcinii fiscale din România, al tuturor impozitelor şi taxelor, România este pe unul dintre primele locuri din punct de vedere al sarcinii fiscale, al presiunii fiscale – la impozit pe profit, pe venit, la TVA, la CAS-uri, care sunt printre cele mai ridicate din Europa, dar noi avem o problemă cu gradul de colectare. Avem o conformare voluntară a contribuabililor, adică plata de bunăvoie la buget, nu prin executare silită, undeva la 78-80%. Cele mai performante ţări au un grad de conformare voluntară între 95 şi 99,5%. Este vorba de ţările nordice – Finlanda, Danemarca. Reducerea evaziunii fiscale din România are două paliere de atac din partea MFP şi ANAF: în primul rând o reorganizare administrativă a structurilor de control operativ, iar în al doilea rând un pachet de măsuri legislative. Garda Financiară, Direcţia de Control şi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale din cadrul ANV şi Direcţia de Investigaţie Fiscală din cadrul ANAF se reorganizează, se restructurează şi se va crea o singură structură de control operativ pe toate domeniile de activitate ANAF – fiscal, vamal, într-o singură structură, care se va numi Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală’, afirma oficialul MFP.

Pe 26 iunie, Guvernul a adoptat Ordonanţa care prevedea reorganizarea ANAF ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare. Restructurarea ANAF constituie o precondiţie pentru implementarea proiectului de modernizare a administraţiei fiscale, convenit cu instituţiile europene şi pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială. În cadrul ANAF a fost înfiinţată Direcţia Generală Antifraudă Fiscală /DGAF/, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de combatere a actelor şi faptelor de fraudă şi evaziune fiscală.

Crearea DGAF este unul dintre elementele principale ale reorganizării ANAF, care prevedea redistribuirea a 2.500 de posturi – 2.000 pentru DGAF, 100 pentru Direcţia marilor contribuabili şi 400 pentru Direcţia regională a finanţelor publice a Municipiului Bucureşti.

Noua structură a ANAF a intrat în vigoare la 1 august 2013 şi a prevăzut absorbţia autorităţii vamale şi crearea a opt direcţii regionale de finanţe publice. Garda Financiară a fost desfiinţată pe 30 octombrie 2013, iar în locul ei a apărut la 1 noiembrie DGAF.

La nivel regional, organizarea direcţiilor ANAF şi ale DGAF este următoarea: Direcţia Iaşi -Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Iaşi. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Suceava; Direcţia Galaţi cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea. Direcţia generală regională a finanţelor publice are sediul la Galaţi. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Constanţa;Direcţia Ploieşti -Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Ploieşti. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Alexandria; Direcţia Craiova cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Craiova. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Târgu Jiu; Direcţia Timişoara cuprinde judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Timişoara. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Deva; Direcţia Cluj-Napoca cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Cluj-Napoca. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Oradea; Direcţia Braşov cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Braşov. Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Sibiu; Direcţia Bucureşti cuprinde Bucureştiul şi judeţul Ilfov. Direcţia generală regională a finanţelor publice şi cea Antifraudă au sediul în Bucureşti.

În noiembrie, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a recrutat într-o primă etapă 850 de persoane, iar în primul trimestru din 2014 DGAF va demara un nou proces de recrutare pentru restul de posturi prevăzut în schema de personal a instituţiei.

Potrivit unui sondaj al companiei de consultanţă fiscală PwC România, ale cărui rezultate au fost publicate în noiembrie, 40% dintre companiile chestionate susţin că iniţiativa reorganizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este absolut necesară, iar 48% dintre respondenţi susţin procesul, dar spun că are nevoie de anumite ajustări. Sondajul a arătat, de asemenea, că 92% dintre respondenţi nu au suficiente informaţii despre detaliile acestei reorganizări. Sondajul a fost derulat în perioada octombrie-noiembrie 2013 şi se bazează pe răspunsurile a mai mult de 30 de manageri financiari de la companii de top din România.

Aproape toţi managerii financiari (96%) au arătat că autorităţile fiscale ar trebui să aibă drept obiectiv central combaterea evaziunii fiscale, iar trei sferturi dintre respondenţi au subliniat nevoia informatizării procesului de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plată a taxelor. Un procent semnificativ (25%) dintre cei chestionaţi au indicat că autorităţile fiscale ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea pregătirii profesionale a inspectorilor fiscali.

Reorganizarea ANAF în 2013 a fost marcată şi de diverse situaţii, discutate intens în spaţiul public. În aprilie, preşedintele ANAF, Şerban Pop, a fost înlocuit din funcţie. În iunie, DNA a anunţat că Şerban Pop este urmărit penal, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.

Abia instalat în funcţie, noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu-Ştefan Diaconu, nu a fost iertat nici el de mass-media. La câteva zile de la numire, Diaconu infirma informaţiile vehiculate în mass-media, în perioada premergătoare numirii sale în această funcţie, conform cărora s-ar afla sub urmărire penală. Gelu-Ştefan Diaconu a fost cercetat într-un dosar la Tribunalul Iaşi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi uz de fals. Pe parcursul anului 2013, în presă au apărut unele articole conform cărora şeful Fiscului ar avea legături cu mafia rusă. Diaconu a apreciat că aceste articole de presă sunt o ‘scenetă suprarealistă’.

Reorganizarea ANAF, în special desfiinţarea Gărzii Financiare şi reorganizarea Vămii, s-a văzut şi în colectarea mai slabă a veniturilor în trimestrul al treilea din 2013, golul de venituri determinând autorităţile să efectueze o rectificare bugetară negativă. Încasările bugetare şi-au revenit însă odată cu luna octombrie. Ministrul Chiţoiu arăta la finalul lunii octombrie că veniturile colectate de Fisc vor reveni, conform programării, în ultima parte a anului şi chiar vor depăşi programul. Argumentele oficialului MFP erau recuperarea unor sume importante din evaziune fiscală, în condiţiile în care reorganizarea ANAF s-a încheiat în septembrie, iar în a doua jumătate a lunii noiembrie intră în atribuţii noua Direcţie Generală Antifraudă Fiscală, dar şi revigorarea economiei, deoarece statul va garanta în proporţie de 50% creditele companiilor pentru capital de lucru, de până la cinci milioane de lei.

De asemenea, a subliniat ministrul Finanţelor, încasările din impozitul agricol, introdus la începutul lui 2013, se vor vedea abia la final de an, termenele de plată fiind 25 octombrie şi 15 decembrie, iar încasările din impozitarea veniturilor suplimentare din liberalizarea pieţei gazelor naturale vor creşte şi ele la final de an, consumul de gaze naturale urcând în perioada iernii.

”Sper ca în trimestrul patru să realizăm prevederile bugetare, dar şi să le depăşim’, afirma Chiţoiu.

Chiţoiu a avertizat că, dacă până la finalul anului, încasările nu vor reveni şi depăşi realizările anului 2012 vor fi luate măsuri drastice împotriva celor care nu şi-au făcut datoria, mai ales că Fiscul a trecut printr-un proces de reformă.

Pe 10 septembrie, ANAF a lansat proiectul de modernizarea a administraţiei fiscale, care va fi implementat, în perioada 2013-2018, în colaborare cu Banca Mondială.

‘Îmi doresc ca administraţia fiscală să fie în măsură să reacţioneze operativ la toate informaţiile şi analizele privind evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Degeaba constatăm după luni sau ani de zile că anumite firme au făcut evaziune fiscală, mergem cu toate structurile de control ale ANAF, le verificăm, stabilim impozite şi taxe suplimentare, majorări şi penalităţi, iar sumele nu se mai încasează niciodată. Evidenţele fiscale sunt încărcate cu sume care nu pot fi recuperate niciodată pentru că firmele respective ori sunt cesionate, ori nu mai au niciun fel de patrimoniu, ori acţionarii sunt dispăruţi (…) Nu mai vreau reclamaţii din partea mediului de afaceri că merg (inspectorii Fiscului – n.r.) în control de nenumărate ori într-o lună, o jumătate de an sau un an şi verifică numai aspecte formale. Vreau ca această structură să meargă la marea evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi la activităţile de contrabandă. Rolul Direcţiei Antifraudă este să schimbe comportamentul celor care au intenţia sau fac evaziune fiscală, de a-i prinde şi de a le confisca sumele, să le recupereze operativ’, spunea Chiţoiu.

Primele rezultate ale proiectului de modernizare a administraţiei fiscale din România, care se va derula în perioada 2013-2018, sunt aşteptate în anul 2015, potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Diaconu. În urma implementării proiectului se aşteaptă creşterea nivelului veniturilor colectate, ca pondere în PIB, creşterea conformării voluntare cu 5% la declararea impozitelor principale, scăderea costului colectării de la 1,1% la 0,9%, creşterea cu 15% a satisfacţiei contribuabililor, scăderea costurilor de conformare pentru persoanele juridice de la 222 ore pe an la 176 ore pe an.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, România se află pe ultimul loc în regiune la indicele de eficienţă a colectării CAS şi pe penultimul loc la TVA, devansând doar Letonia.

Recent, ANAF a anunţat că din 2014 va avea o nouă identitate vizuală, siglele instituţiei şi ale structurilor subordonate fiind modificate. ‘În contextul reorganizării instituţiei, care a implicat şi crearea unor structuri noi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îşi construieşte o nouă identitate. În acest sens, au fost modificate siglele instituţiei şi ale structurilor subordonate, alături de sigla generală a ANAF existând sigle specifice pentru Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, precum şi pentru Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice’, a precizat ANAF.