RetuRo SGR – Care sunt cele mai mari probleme pentru Sistemul Garanţie-Returnare şi cum au reacţionat românii

Probleme încă sunt… De la etichete contrafăcute la faptul că aparatele de colectare dau rateuri în cazul ambalajelor originale, până la neincluderea şi altor tipuri de ambalaje din plastic în portofoliul de reciclare marca „SGR” (cutiile din carton/sticlele din plastic de lapte, recipientele cu ketchup sau borcanele de sticlă, de muştar, mazăre etc.).

Problemele sistemului de colectare mai au de aşteptat până să fie rezolvate, dar important este că România a înţeles pe deplin faptul că gunoiul, fie că provine doar de la recipientele din plastic, sticlă sau aluminiu, poate salva un mediu înconjurător şi aşa sufocat de alte tipuri de deşeuri, de la cele din construcţii până la cele din cauciuc sau din arderile ilegale de resturi, scrie Agerpres.

Nevoia de noi modalităţi de colectare a ambalajelor

„RetuRO are nevoie de schimbări legislative pentru a dezvolta alte forme de colectare a ambalajelor în afara celor clasice din zona de retail”, este de părere Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager la RetuRO SGR.

Declaraţia, făcută la finele lunii noiembrie 2024, reprezintă un semnal de alarmă pe care chiar compania care administrează SGR îl aduce în prim-plan pentru ca, pe viitor, să „vedem modalităţile în care ar fi cel mai eficient să dezvoltăm sistemul şi, cu siguranţă, în momentul în care vom avea o idee foarte clară, să încercăm să facem toate demersurile pentru modificarea legislaţiei în acest sens”.

Pe scurt, acest lucru se traduce prin faptul că, la nivel naţional, este nevoie de extinderea reţelei de RVM-uri pentru a evapora, practic, cozile interminabile care se formează în punctele de colectare amenajate în proximitatea centrelor comerciale, fapt ce duce la un consum inutil de nervi, atât din partea clienţilor, cât şi din cea a responsabililor cu mentenanţa acestor aparate de colectare.

De altfel, într-o conferinţă de specialitate, un oficial din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a admis faptul că SGR are „peste 20 de probleme”.

„Prin faptul că primim pe un ambalaj cei 0,50 lei înapoi, suntem în prima jumătate a clasamentului. Încă mai sunt unele probleme pe sistemul SGR. Suntem conştienţi de lucrul acesta – şi cei care sunt implicaţi pe fluxul SGR trebuie să-şi facă treaba şi să rezolve acele probleme care mai apar, ba cu automatele care nu merg, ba cu sacii care nu sunt ridicaţi la timp. Noi am făcut şi o inventariere din punctul acesta de vedere, apropo de sistemul SGR. Am găsit o listă de peste 20 de probleme care încă persistă în această activitate – şi care, cu siguranţă, în perioada următoare vor fi rezolvate, dar discutăm în egală măsură de cel mai amplu proiect logistic la nivel naţional de la Revoluţie încoace”, a menţionat Bogdan Balanişcu, secretar de stat în ministerul Mediului, la un eveniment de specialitate organizat în luna octombrie.

La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a transmis, la începutul lunii aprilie, că, în mediul online, circulă filmuleţe cu ambalaje SGR falsificate, această situaţie fiind o consecinţă nefastă a unei perioade lungi de tranziţie.

„Încep deja să circule filmuleţe în mediul online cu ambalaje falsificate, iar asta e o consecinţă nefastă a unei perioade lungi de tranziţie. Trebuie să înţelegem că, în măsura în care o lungim foarte mult, unul dintre riscuri este acela de a ne trezi că sistemul este fraudat. Din acest motiv trag încă un semnal de alarmă către compania RetuRo şi mă aştept ca toate elementele de securitate, toate elementele de identificare ale ambalajului, fie că se referă acestea la codul de bare, la greutatea ambalajului sau la forma acestuia, să fie bine definite în fiecare RVM, pentru a nu avea situaţii în care plătim garanţii pentru anumite ambalaje neconforme sau care nu fac parte din Sistemul Garanţie-Returnare”, a menţionat Fechet.

Cum au reacţionat românii la implementarea SGR

Cu toate aceste probleme, şapte din zece români returnează toate ambalajele cu simbolul SGR, iar patru din zece fac acest lucru pentru a evita să piardă banii plătiţi pentru garanţie, după cum reiese dintr-un sondaj realizat în acest an de Reveal Marketing Research, pe un eşantion de 1.012 persoane.

Aceeaşi cercetare relevă faptul că 19% dintre respondenţi au afirmat că merg să predea doar o parte dintre ambalajele în cauză. În acelaşi timp, 45% din totalul celor chestionaţi s-au declarat multumiţi de modul de funcţionare a Sistemului, principala soluţie pentru îmbunătăţirea acestuia fiind considerată creşterea numărului de puncte de returnare (55%). De asemenea, 39% dintre cei intervievaţi afirmă că au adoptat acest comportament pentru a evita să piardă banii plătiţi pe garanţie.

În funcţie de caracteristicile demografice, reprezentanţii Generaţiei Z, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, sunt cei care returnează într-o proporţie semnificativ mai mică ambalajele marcate cu SGR de fiecare dată (59% vs. 70% total eşantion).

Mai mult decât atât, locuitorii din mediul urban se diferenţiază faţă de cei din mediul rural ca returnând toate ambalajele marcate cu SGR într-o proporţie semnificativ mai mare (75% mediul urban vs. 63% mediul rural).

„Această diferenţă poate fi atribuită numărului redus sau chiar absenţei punctelor de returnare în mediul rural”, sunt de părere realizatorii studiului.

Rezultatele companiei de cercetare au evidenţiat că ambalajele de plastic cu garanţie sunt cel mai frecvent returnate de români (84%), urmând ambalajele din sticlă (56%) şi cele din metal (55%). În funcţie de gen, bărbaţii obişnuiesc să returneze mai des decât femeile atât ambalajele din metal (62% bărbaţi vs. 50% femei), cât şi pe cele din sticlă (61% bărbaţi vs. 53% femei).

Un alt sondaj, realizat de Kantar, pe un grup de 600 de persoane, arată că peste jumătate dintre români au adoptat Sistemul Garanţie-Returnare, iar 25% dintre aceştia au afirmat că returnează frecvent ambalajele cu simbolul SGR la punctele de colectare.

În context, 58% dintre respondenţi au declarat că au returnat ambalaje SGR de cel puţin trei ori până în prezent. La polul opus, peste 38% dintre persoanele care nu au participat încă la Sistemul de Garanţie – Returnare intenţionează să facă acest lucru în viitorul apropiat.

De asemenea, nivelul de notorietate al SGR în rândul populaţiei era unul foarte ridicat, cu o pondere de 96%, în creştere faţă de noiembrie 2023, când ponderea era de 90%. În acelaşi timp, peste 70% dintre respondenţi consideră Sistemul ca fiind cea mai bună soluţie pentru colectarea şi reciclarea ambalajelor.

Rată mare de colectare a ambalajelor SGR, în 12 luni

La final de an, implementarea noului sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje a dat roade. Astfel, peste 3 miliarde de astfel de recipiente, cu simbolul „SGR”, au fost colectate, conform datelor comunicate recent de RetuRo, administratorul sistemului.

Doar în luna octombrie 2024, SGR a atins un nou record, cu o rată lunară de colectare de 84%, în creştere faţă de septembrie (80%) şi august (78%). RetuRO predase, până la finele lui octombrie, către reciclatori, peste 200.000 de tone de ambalaje sortate şi procesate în centrele din ţară.

La capitolul investiţii, reprezentanţii companiei au precizat că, pentru a finanţa implementarea şi dezvoltarea SGR, s-a contractat, în vara anului 2023, un credit „verde” în valoare de 85 de milioane de euro, garantat de producătorii-acţionari prin garanţii corporative.

În 2024, RetuRo a investit 60 milioane de euro din bugetul alocat exclusiv pentru investiţii în dezvoltarea infrastructurii pentru a susţine operaţiunile sistemului: o reţea de şapte centre operaţionale de numărare şi sortare a ambalajelor SGR, amplasate strategic în ţară – în judeţele Prahova, Dolj, Bacău, Braşov, Cluj, Ilfov şi Timiş, cu o capacitate anuală de procesare de peste şapte miliarde de ambalaje. Totodată, planurile de extindere a centrelor regionale presupun deschiderea a alte două unităţi, în 2025, la la Oradea şi Constanţa.

Un alt lucru pozitiv se referă la crearea a peste 800 de locuri de muncă sustenabile, la nivel naţional, atât prin intermediul operaţiunilor desfăşurate în sediul central, cât şi în cadrul centrelor sale regionale.

România a fost cea de-a 12-a ţară din Europa care a implementat un sistem de tip SGR, după Norvegia, Danemarca, Ţările de Jos, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania.

La ora actuală, Sistemul de Garanţie-Returnare din România este cel mai mare sistem complet integrat la nivel global şi al doilea ca mărime, după cel din Germania.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este o companie non-profit, creată de un consorţiu format din trei acţionari privaţi – Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) – şi un acţionar public – statul român – prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).