Retuş major la zona euro

Pe bună dreptate, în dezbaterea privind aderarea României la eurozonă după angajamentul transmis de executiv de a adopta moneda unică în 2019, s-a atras atenţia asupra faptului că uniunea monetară şi-a pierdut mult din atractivitate. Dacă avantajele s-au estompat în urma crizei datoriilor suverane, dezavantajele au ieşit în prim plan cu acuitate, mai ales din cauza situaţiei din Grecia. Pentru că dincolo de toate erorile facute de greci, în mentalul colectiv nu poate să nu apară ghimpele indoielii: dacă Uniunea Europeană, zona euro, nu este capabilă să salveze un stat membru al cărui PIB nu atinge 2% din total, atunci ce sens are sa intri acolo?
Daniel Oanţă - vin, 05 iun. 2015, 07:56

Mai departe, pentru publicul larg, aceeaşi situaţie a relevat pericolul care pândeşte statele care nu sunt pregătite să adopte monedă unică şi, totuşi, o adoptă. Cu politica monetară la BCE şi cu probleme de creştere economică şi disciplina fiscală acasă, euro a început să arate mai degrabă a camaşă de forţă, decât a deziderat. Analişti redutabili au demonstrat cu argumente greu de combătut de ce construcţia Uniunii Monetare schioapătă, ca un corolar al evenimentelor neplăcute ce au insoţit criza datoriilor suverane din ultimii ani.

Mai mult, evoluţia convergenţei reale în statele deja membre ale eurozonei nu indreptăţeşte ideea potrivit căreia aceasta se atinge mai uşor odată intrat acolo, decât aşteptat pe afara. În aceste condiţii, dar mai ales cu spectrul falimentului grecesc ca sperietoare, nu-I de mirare că entuziasmul privind adoptarea monedei unice este la cote destul de mici. Spectrul disoluţiei zonei euro şi chiar al UE a fost evocat deseori in ultimii ani, iar principalul argument al extincţiei a fost acela al lipsei unei capacităţi fiscale la nivelul Uniunii care să permită transferuri către statele membre aflate în dificultate în condiţiile în care acestea respectă regulile.
Este deci nevoie de o decizie comunitară care să refacă încrederea cetăţenilor în proiectul european.

Şi iată că, pe 4 mai, cu o zi înainte de data la care Grecia trebuie să achite o tranşă de împrumut pentru a nu se declara în incapacitate de plată, miniştrii de economie ai Germaniei şi Franţei afirma răspicat: Zona Euro ar trebui sa aibă propriul sau buget şi o instituţie care să colecteze taxele. Franţa şi Germania trebuie să aibă responsabilitatea să conducă pe acest drum, deoarece Europa nu mai poate aştepta”, scriu Sigmar Gabriel si Emmanuel Macron.”Este momentul sa intărim zona euro in cadrul unei reforme mai vaste a UE”, spun cei doi, in editorialul publicat in cotidienele Le Figaro (Franta), Le Soir (Belgia), Die Welt (Germania), El Pais (Spania), La Repubblica (Italia), The Guardian (Marea Britanie), Tribune de Geneve si Tages Anzeiger (Elvetia).

Cei doi pornesc de la constatarea că UE prezintă „defecte” şi cer „repararea acestora astfel încât euro să îşi ţină promisiunea de prosperitate economică şi, mai extins, să evite o derivaă a Europei spre mai multă nemulţumire şi divizare”.”Trebuie să reconciliem interesul general european şi interesele naţionale”, potrivit acestui editorial, care face referire la „forţele anti-europene” care se dezvoltă într-o serie de ţări membre.Potrivit unor surse din anturajul ministrului francez, citate de AFP, aceasta convergenţă sporită dintre statele zonei euro ar trebui să aibă doua componente: „o capacitate bugetară comună şi mecanisme de solidaritate în caz de criză, cu fonduri pentru a ajuta rapid ţările in dificultate”.

În măsura în care reforma anunţată de cei doi oficiali europeni va căpăta un contur real, aceasta ar fi un pas decisiv ce ar contrabalansa puternic temerile repetăm, justificate, fata de data aderării trimisa ca angajament la Bruxelles de către autorităţile romane.

Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României

*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR

Te-ar mai putea interesa și
Producția de mașini realizată de Stellantis în Italia a ajuns la minimul ultimilor 68 de ani, susține confederația sindicală FIM-CISL
Producția de mașini realizată de Stellantis în Italia a ajuns la minimul ultimilor 68 de ani, susține confederația ...
Producţia de vehicule realizată în Italia de grupul auto franco-italian Stellantis în 2024 a fost cu 37% sub cea din 2023, scădere care a fost cauzată în special de prăbuşirea......
Ministerul Energiei anunță prelungirea mecanismului de prețuri plafonate la energie electrică și gaze
Ministerul Energiei anunță prelungirea mecanismului de prețuri plafonate la energie electrică și gaze
Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest ...
Cel mai redus număr de şomeri în Spania, începând din 2007
Cel mai redus număr de şomeri în Spania, începând din 2007
Spania a încheiat anul 2024 cu 2,56 milioane de şomeri, cei mai puţini înregistraţi în luna decembrie, începând din ...
Prima măsură majoră a noului Guvern. Crește cu 15 miliarde de euro nivelul maxim de împrumuturi
Prima măsură majoră a noului Guvern. Crește cu 15 miliarde de euro nivelul maxim de împrumuturi
Proiectul de act normativ are în vedere modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru ...