O recesiune tehnică este definită drept două trimestre consecutive de contracţie economică.
„Cele mai recente date arată o slăbiciune continuă în zona euro, care s-a contractat deja uşor în trimestrul al treilea, dar nu există totuşi semne ale unei recesiuni ample sau generalizate şi se aşteaptă ca activitatea economică să se redreseze treptat pe parcursul anului”, a precizat un înalt oficial european din apropierea discuţiilor.
În luna decembrie, Banca Centrală Europeană şi-a revizuit în scădere previziunile de creştere pentru zona euro, până la 0,6% pentru 2023 şi la 0,8% pentru 2024, iar vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a avertizat săptămâna aceasta că cei mai recenţi indicatori „confirmă posibilitatea unei recesiuni tehnice” în a doua jumătate a anului trecut şi că „perspectivele sunt modeste pe termen scurt”.
Totuşi, Eurogrupul pare să excludă în continuare posibilitatea unei recesiuni profunde sau prelungite, aşa cum a făcut-o în noiembrie, iar sursele europene menţionate sugerează că nota „pozitivă” are legătură cu încetinirea inflaţiei din ultimele luni spre obiectivul de 2%, în ciuda „riscurilor în creştere” cauzate de situaţia geopolitică.
În acest context, este de aşteptat să existe un „consens larg” între miniştrii Eurogrupului pentru menţinerea unei politici fiscale restrictive, după mai mulţi ani de ajutoare extinse din cauza pandemiei şi a crizei energetice, în ideea stabilizării preţurilor şi refacerii rezervele bugetare, dar că în paralel vor cere ca statele membre să fie gata să adapteze politicile dacă situaţia economică o va impune.
În cadrul reuniunii Eurogrupului, Fondul Monetar Internaţional va prezenta miniştrilor concluziile preliminare ale raportului său privind economia zonei euro (cunoscut sub numele de consultările pe baza Articolului IV), care se va încheia în iunie anul viitor.
Întâlnirea, prima la care Carlos Body va participa în calitate de ministru spaniol al Economiei, Comerţului şi Afacerilor, va servi şi drept ocazie pentru ca statele membre să dezbată competitivitatea zonei euro, cu accent pe impactul preţurilor la energie. Sancţiunile impuse Rusiei, pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, au privat UE de aprovizionarea ieftină şi stabilă cu energie care, împreună cu schimbările climatice, au forţat-o să accelereze o tranziţie ecologică care îi va permite să renunţe la combustibilii fosili şi, în acelaşi timp timp, să îi garanteze independenţa energetică, ceea ce presupune diversificarea surselor şi furnizorilor şi îmbunătăţirea eficienţei.
„Este foarte important din punct de vedere macroeconomic şi fiscal. Preţurile la energie şi constrângerile de aprovizionare afectează funcţionarea economiei şi, într-un sens mai larg, perspectivele pe termen lung. Există întrebări cu privire la posibilul răspuns la nivel european în termeni bugetari”, au explicat sursele europene referindu-se la o dezbatere la care sunt aşteptaţi să participe şi directorul Agenţiei Europene pentru Reglementarea Energiei (ACER), Christian Zinglersen, şi directorul think tank-ului Bruegel, Jeromin Zettelmeyer.
Pe de altă parte, ministrul italian, Giancarlo Giorgietti, îşi va informa partenerii cu privire la refuzul Parlamentului italian de a ratifica noul tratat privind fondul de salvare a zonei euro, care va întârzia intrarea în vigoare a unui acord care facilitează utilizarea acestuia drept instrument anticriză.