Reuniunea şefiilor finanţelor globale de la FMI şi Banca Mondială este umbrită de războaie şi de creşterea economică redusă
La reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale (21-26 octombrie) ar urma să participe peste 10.000 de persoane de la ministerele de Finanţe, băncile centrale şi grupuri ale societăţii civile, pentru a discuta măsuri de stimulare a economiei mondiale, gestionarea nivelului ridicat al datoriilor şi finanţarea tranziţiei spre energia verde, scrie Agerpres.
În 22 octombrie, Fondul Monetar Internaţional va da publicităţii o actualizare a raportului „World Economic Outlook”. În iulie, FMI estima o creştere a economiei mondiale de 3,2% anul acesta şi de 3,3% anul viitor.
Dar analiştii se aşteaptă ca elefantul în sălile de întâlnire să fie reprezentat de o potenţială victorie la alegerile din SUA din 5 noiembrie a lui Donald Trump, ceea ce ar putea modifica semnificativ sistemul economic internaţional cu noi tarife vamale în SUA şi schimbarea abordării cooperării în domeniul climei.
„Fără îndoială, cea mai importantă problemă a economiei globale – rezultatul alegerilor din SUA – nu este pe agenda oficială săptămâna aceasta, dar este în mintea tuturor. Alegerile au implicaţii imense asupra politicii comerciale, a viitorului dolarului, a numirii viitorului preşedinte ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi toate acestea afectează fiecare ţară din lume”, a avertizat Josh Lipsky, fost oficial FMI care acum conduce Atlantic Council GeoEconomics Center.
Alte subiecte importante vor fi atitudinea ostilă faţă de politica comercială a Chinei şi planurile statelor bogate de a impune tarife vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice chinezeşti, semiconductori şi panouri solare.
Şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat săptămâna trecută că războaiele, datoria ridicată şi creşterea redusă ameninţă să prelungească perioada economică lipsită de strălucire şi să lase naţiunile fără resurse pentru a reduce sărăcia şi a face faţă schimbărilor climatice.
Preţurile de consum mai ridicate pe plan global, conflictele din Orientul Mijlociu şi Europa şi perspectivele de creştere pe termen mediu „departe de a fi suficient de bune” sunt motive de prudenţă, în pofida unei aşteptate aterizări line a economiei, a declarat Kristalina Georgieva într-un discurs la Washington.
În acelaşi timp, temerile privind securitatea naţională au determinat unii dintre jucătorii globali să adopte politici industriale concentrate pe piaţa internă şi măsuri protecţioniste, a apreciat şeful FMI, o critică implicită a rivalităţii geopolitice dintre SUA şi China.
Sporirea barierelor comerciale „este ca şi cum ai turna apă rece într-o economie mondială care deja înregistrează o creştere lentă. Turbulenţele vin într-o perioadă când previziunile FMI indică o combinaţie de neuitat între creşterea redusă şi datoria ridicată – viitor dificil”, a avertizat Georgieva.
FMI avertizase săptămâna aceasta că datoria globală publică ar urma să ajungă la 100.000 miliarde de dolari, sau 93% din PIB-ul global, până la finalul anului, condusă de SUA şi China.
De asemenea, FMI estimează că avansul economiei este mai redus decât ar fi necesar pentru ca ţările să creeze locuri de muncă, să achite datoriile şi să rezolve necesităţile masive de investiţii, inclusiv tranziţia la energia curată.
În pofida avertismentelor, Georgieva a lăudat succesul băncilor centrale în gestionarea inflaţiei, atenuarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi moderarea preţurilor la alimente şi energie. Pieţele muncii, atât în SUA cât şi în UE, au o evoluţie bună ceea ce reprezintă „o mare realizare”, a apreciat şeful FMI.